Antarctica, Byron, Luna Amara/ 23.05.2013, The Silver Church Club, Bucuresti

124 vizualizări

Probabil ca nu exista cliseu mai mare decat acela de a incepe cronica unui eveniment care a avut loc ieri, 23.05.2013, cu o remarca referitoare la vijelia care a facut „furori” in capitala. Dar nu ne putem abtine, pentru ca furtuna aceea dementa a constituit preludiul perfect pentru o seara rock.

Asemenea ei, Antarctica, Byron si Luna Amara au creat un „vartej” eclectic de genuri, care i-a luat pe sus pe cei care s-au incumetat sa iasa din casa dupa episodul meteorologic furibund. Cantarile au avut loc in The Silver Church Club din Bucuresti, in cadrul Overground Night I, si au strans un numar mare de tineri entuziasti, dornici sa-si „electrifieze” urechile cu niste muzica buna.

In jurul orei 21:40 a urcat pe scena Antarctica, o formatie care se descrie ca apartinand genului „emotronic”. Am fost placut surprinsi de sound-ul live al grupului, care aduce niste sonoritati foarte placute de rock electronic. Ceea ce face formatia Antarctica speciala este atmosfera deosebita creata de muzica grupului.

Melancolica, dar energica, profunda dar catchy, Antarctica se joaca lejer cu distorsiunile „cosmice” ale chitarii si cu basul primar, care starneste cele mai fundamentale instincte. Partea electronica serveste un sound-wall oniric, creandu-i ascultatorului senzatia de nelumesc.

Un alt plus al grupului este vocalista Delia Opran, care reuseste sa iasa din (anti)standardul cantaretei autohtone, recognoscibile dupa cantitatea uriasa de kitsch exprimata prin absolut tot, de la vestimentatie la comportament. Eleganta, discreta, dar originala, Delia este o prezenta placuta si dovedeste ca poti sa fii fata si sa canti altceva decat imnuri dedicate cluburilor. Scena romaneasca are nevoie de mai multe formatii cu fete la voce!

Show-ul trupei a inceput cu „I Am the Secret In You” si a trasat treptat contururile unui peisaj sonor special. De remarcat piesele „Is Your Heart So Hard Or Nonexistent” si „Don’t Stop the Dance” care sunt absolut intoxicante. Desi la inceput publicul a fost tare sfios, pe masura ce acordurile de dream-pop progresau, oamenii se apropiau din ce in ce mai mult de scena si intrau in Antarctica „vibe”.

In ciuda faptului ca trupa a fost cea mai „usoara” care a prestat in seara aceea la Silver Church, va recomandam sa-o vedeti macar o data in concert pentru ca merita. Acest „fusion” onirico-dansant suna foarte bine live si se inscrie in zona muzicii alternative de calitate.

Dupa ce Antarctica a terminat de cantat si s-a grabit sa ajunga in Club Control unde lansa noul single „Singuratate urbana”, feat Raku, a venit randul celor de la Byron sa urce pe scena. Si au facut-o. Cu gratia desavarsita a artistilor consacrati care stiu ca sunt al naibii de buni.

Trupa Byron are tot ce ii trebuie, ce-i drept: virtuozitate muzicala, prezenta scenica, piese foarte bune si un vocalist care stie sa fie star. In Silver Church au rasunat melodii ca „Zeitgeist”, „Road Trip”, „Ain’t Gonna Happen”, „Running In Circles” si „Perfect”.

La un moment dat, auditoriul a avut impresia ca baietii se vor deda la un cover dupa „Nothing Else Matters” de la Metallica, dar a fost doar o gluma post-furtuna, savurata de toata lumea.

De remarcat faptul ca Byron este una dintre putinele formatii romanesti care poate starni reactii entuziaste la piesele noi. De obicei, publicul este receptiv la hituri, dar in cazul Byron, melodiile „Road Trip” si „Ain’t Gonna Happen” au fost primite cu multa bucurie de fani, ceea ce dovedeste ca trupa se indreapta intr-o directie creativa foarte buna.

Profesionisti pana in maduva oaselor si adepti ai unor concerte „curate” din punct de vedere al calitatii prestatiei, Byron au stralucit oferind un show fara greseala. Nu s-a auzit nicio „gherla” si nu au existat scapari. De la prima la ultima nota, formatia a cantat impecabil.

Dupa ce trupa a delectat cu rockul sau mai degraba sofisticat si pretentios – intr-un mod frumos – a venit randul celor de la Luna Amara, cu tupeul specific stilului lor „balls to the walls”. Chimia paradoxala creata de glasul dur al lui Mihnea, alternat cu vocea aproape „preoteasca” a lui Nick si-a tesut din nou magia.

Concertul a inceput cu „In cercuri” si „Orasul”, doua piese numai bune pentru a descrie atmosfera citadina dupa vijelie. S-a cantat „Somn”, „Doar gandul” si „Ciudat”. Cele mai impresionante momente ale serii au fost prestatia acustica a piesei „Rosu aprins„, urmata de un „Chihlimbar” impreuna cu Dan Byron, care a urcat pe scena alaturi de prietenii de la Luna Amara.

Concertul a fost unul sensibil deoarece era si ziua de nastere a lui Nick care a fost vizibil miscat de faptul ca toti cei aproape 300 de oameni prezenti la eveniment i-au cantat „La multi ani”. Succesul noii piese „Pietre in alb” a fost confirmat si de frenezia fanilor care au cantat cot la cot cu Luna Amara.

Evenimentul s-a sfarsit in jurul orei 1 dimineata, dar fanii nu erau deloc obositi. Energia transmisa de toate cele 3 formatii a fost una neasteptat de pozitiva. In ciuda diferentelor generice dintre grupuri, ele au colaborat frumos si au creat show pentru toate gusturile.

Chiar daca line-up-ul a fost eclectic, nu s-a simtit nicio discrepanta, ceea ce dovedeste ca muzica buna este primita cu sufletul deschis indiferent de preferinta pentru un stil sau altul.


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*