byron :”Va asteptam cu drag intre egarii lui Elton John si chitara lui Jennifer Batten”

88 vizualizări

Byron vor canta vineri, 5 septembrie, la Hard Rock Café, probabil cu sala plina, din nou. Biletele VIP deja s-au epuizat asa ca ne-am gandit sa stam de vorba cu 6fingers si Laszlo Demeter despre byron, despre planurile de viitor ale trupei, despre muzica si despre ce inseamna sa fii artist. Gasiti mai multe in interviul de mai jos:

Bine v-am regasit 🙂 Cum a fost vara asta pentru voi – cata munca, cata distractie?
6fingers: Salut! Vara asta am fost destul de ocupati – am mers cu Trabantul in Vama de unde ne-am dus sa cantam la Out of Doors Fest in Navodari, am concertat apoi la Festivalul de Film Istoric de la Rasnov (prin care am ajuns sa calatorim in Trabantul mai sus mentionat), am revenit in Vama la Goblin si la Folk You, acum tocmai ce ne-am intors de la festivalul Rowmania din Tulcea, la inceputul verii am sustinut si un concert de improvizatie la Bucuresti alaturi de Alexander Balanescu… Am fi putut fi si mai ocupati, dar am alternat cu distractia (mai o tura prin Apuseni, mai una prin Delta, mai prin diverse strainataturi) si a fost foarte bine. Munca grea in general o facem toamna, la lumina galbena, cu frig afara si bere inauntru. Asa ca ne pregatim. Incepem prin a lua bere.

Albumul „Melancolic” v-a adus un boost de popularitate si v-a mai extins publicul. Ati simtit asta la evenimentele de vara asta, fata de anul trecut, sa zicem?
6fingers: In general evoluam constant. Evolutia se simte in primul rand in usurinta cu care ai acces la festivaluri mari, prin cat de des esti chemat in loc sa te bagi in seama si, nu in ultimul rand, prin gajul pe care il primesti.

Categoric, colaborarea cu HBO si “Melancolic” au fost o rampa de lansare. Nu neaparat brusca, dar clar ascendenta. Nu ma astept sa avem vreodata o ascensiune fulminanta, suntem mai degraba adeptii „slow and steady”. Am ajuns sa traim doar din muzica de ceva vreme si nu sunt foarte multe trupe in situatia noastra. Avem, in sfarsit, si o echipa unita si stabila, cu manager, cu PR-isti, cu sunetista, iar albumul a marcat si inceputul colaborarii cu cei de la Universal Music Romania, o echipa minunata alaturi de care speram sa facem lucruri faine si pe mai departe.

In ultimele zile ati tot postat poze pe Facebook din sala de repetitii. Pe ce va concentrati timpul petrecut acolo in perioada asta?
6fingers: Repetam, organizam, montam dulapuri, dam cu aspiratorul, insiram cabluri la uscat pe pereti, fugarim gandaci si, nu in ultimul rand, DAM CU BORRRRRRMASINA – ca deh, e sunetul de fond al Bucurestilor. Strict muzical vorbind, o trupa are nevoie de multa repetitie, mama intelepciunii. Piesele se mai schimba, se mai uita, se mai regandesc. Apar unele noi, se mai canta niste coveruri. Dan a facut o lista strict cu piesele byron pe care le cantam si a ajuns la uluitorul (pentru noi) numar de 98. Probabil mai sunt inca atatea coveruri. Nici macar nu ne-am dat seama cand s-au strans, si un numar asa mare implica evident si faptul ca, neavand cum sa canti toate piesele foarte des, se mai uita parti, armonii etc. Un refresh e intotdeauna binevenit, nu stii niciodata cand ti se cere sa dezgropi ceva din repertoriu.
Si, desigur, si pentru ca ne place sa cantam!

Laszlo, de curand ai devenit endorser pentru Warwick & Framus. Ce ne poti spune, concret, despre ce inseamna acest rol?
Laszlo Demeter: In primul rand, este o mare onoare pentru mine ca numele meu este asociat cu unul dintre cei mai cunoscuti producatori de basuri din Europa si din lume. Sunt fan de foarte mult timp si am gasit tonul care ma reprezinta in instrumentele lor.

Rolul endorserului… hm. E o relatie benefica pentru ambele parti. Eu am discount de artist, angajandu-ma sa folosesc in continuare instrumente Warwick. Ceea ce nici nu e foarte greu pentru mine, fiind fan 🙂 Endorserii Warwick vin din zone muzicale foarte diverse, de la metale (Ryan Martinie de la Mudvayne) pana la Leland Sklar (Phil Collins, Neil Sedaka, Lyle Lovett, etc) si Stuart Zender, ex-Jamiroquai. Warwick are o filosofie mai mult de familie decat de business, de exemplu organizeaza in fiecare an Warwick Open Day, unde, pe langa endorserii lor, sunt invitati si endorseri ai altor firme si ne jucam cu basuri.

Pentru cei mai ‘geeks’ dintre pasionatii de muzica, ne-ai putea spune cum ar arata bass-ul ideal daca ar purta semnatura ta?
Laszlo Demeter: Sincer, sunt foarte multumit de instrumentul meu asa cum a iesit din fabrica. Dar cine e curios poate sa vada modelul Warwick Thumb Single Cut, pe care l-am creat impreuna cu amicul meu Zsolt Ferenczi. Cu acel model am castigat concursul de design organizat de Warwick in anul 2009, basul respectiv devenind model de serie. Pentru geeks, basul meu ideal ar avea tot 6 corzi, ar fi tot neck through, corp din lemn de esenta tare care scoate medii pronuntate (bubinga, ovangkol, etc), gat wenge sau ovangkol, electronica activa si forma organica, sexy as hell.

In primavara ati participat la programul Job Shadow Day, care le permite elevilor sa petreaca o zi la locul de munca pe care si-l doresc. Cum au decurs lucrurile si ce au fost interesati tinerii sa afle de la voi?
6fingers: Erau multi tineri curiosi si simpatici care voiau sa intre mai tarziu in industria muzicala in diverse ipostaze, de la impresar la vocalist. Am incercat sa le explicam cu lux de amanunte ce inseamna sa fii om de muzica aici si acum, avantaje, dezavantaje, vocatie. Speram ca am reusit sa nu le strivim visurile si sa nu le cream asteptari nerealiste, indemnandu-i in acelasi timp catre coltul asta de arta care are atata nevoie de un suflu tanar.

Pentru ca semnati coloana sonora a serialului Ramai cu Mine, ne-ati putea spune ce productii TV v-au impresionat cel mai tare dpdv al soundtrack-ului? Poate niste nume pe care le-ati descoperit astfel?
Laszlo Demeter: M-a impresionat coloana sonora de la House MD, unde am auzit nume pe care le ascult destul de des. Mi-a mai placut foarte, foarte mult coloana sonora de la Battlestar Galactica, unde l-am descoperit pe Bear McCreary.

6fingers: Uite, un nume descoperit ar fi Psapp, care au devenit celebri si datorita genericului Grey’s Anatomy. Recunosc, ma mai uit la Grey’s Anatomy pe furis. Productiile TV importante au un buget mare si pentru muzica, asa ca intotdeauna exista ceva interesant acolo; de exemplu Suits contine o gramada de muzica putin cunoscuta si misto. Si in Lie to Me e multa muzica faina, House MD are, intre multe altele, Teardrop de la Massive Attack pe generic, plus o aparitie Dave Matthews in chip de autist-geniu muzical, True Blood are un generic excelent de la Jace Everett, iar piesa titlu Game of Thrones (Ramin Djawadi) nu cred ca mai are nevoie de prezentare.

Dintre productiile Hollywood, inca imi place foarte mult muzica din Gladiator, Hans Zimmer si Lisa Gerrard de la Dead can Dance. E atat de eterica…

Odata cu experienta asta, ati inceput sa fiti mai atent la partea asta cand urmariti un film sau serial? Chiar asa, ce ne-ati recomanda din ce-ati vazut recent?
6fingers: Da si nu, in fond a fi atent la muzica reduce cumva din experienta de ansamblu, in opinia mea. Poate ca majoritatea oamenilor de muzica sunt blestemati sa fie atenti la muzica in loc sa se bucure pur si simplu de ea, e o deformatie profesionala… Oricum, experienta compunerii unui soundtrack e una extraordinara, eu unul as mai repeta-o cu placere. E mult diferita de compunerea unui album, si suntem mereu atrasi de nou, de altceva.

Dintre seriale, Breaking Bad si Homeland, care au fost cu adevarat extraordinare. Si House of Cards, imi sopteste Dan. La lung-metraje m-au impresionat Grand Budapest Hotel, Under the Skin, Le Weekend.

Cum arata lista de ‘to do’ pentru toamna asta?
6fingers: Pregatim un DVD nou pe care il vom filma live, dar asta e cam tot ce putem sa va spunem pentru moment 🙂 Va fi cu totul altfel, ca de obicei!
In rest, urmeaza alte si alte albume… cred ca deja avem material compus pentru vreo trei discuri noi!

In final, cateva cuvinte despre concertul vostru de pe 5 septembrie din Hard Rock Cafe.
6fingers: Va asteptam cu drag intre egarii lui Elton John si chitara lui Jennifer Batten sa ne bucuram impreuna. Hard Rock Cafe e un loc cu o acustica speciala, suna bine doar daca e plin. Speram sa sune bine si de data asta :).

Sursa: Comunicat de presa


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*