De vorba cu Christofer Johnsson (Therion)

91 vizualizări

  Christofer Johnsson, liderul, creierul muzical si sufletul grupului Therion tinde sa devina o prezenta familiara in paginile revistei noastre, dar si in Romania. Dupa o lunga pauza concertistica, schimbari importante de componenta si o activitate componistica sustinuta, suedezii se pregatesc sa lanseze un nou album (intreviul a fost realizat inaintea lansarii ultimului album). Suna interesant? Si mai interesant va fi cand totul va putea fi privit live la…  Bucuresti. Pentru ca „Sita Ahra” va beneficia de un turneu de promovare ce se va opri la noi, pe 22 noiembrie, intr-un cort special amenajat la Arenele Romane. Pana atunci insa, va invit sa aflati ce mai are de povestit Christofer Johnsson, un partener uneori dificil, dar niciodata monoton.

„… scopul nostru nu a fost niciodata sa fim buni,
trebuie sa fim fantastici”

  Therion a facut o lunga pauza concertistica dupa 2007. Prima intrebare legata de schimbarile ce au avut loc intre timp este de ce au plecat fratii Niemann? 
  Ne-am atins varful creativ impreuna si aveam sentimentul ca din acel moment am fi mers in jos. Am mai fi putut face alte albume bune impreuna, dar scopul nostru nu a fost niciodata sa fim buni, trebuie sa fim fantastici – din propria noastra perspectiva – deci cand am simtit ca focul se stinsese si ramasesera doar taciunii, ne-am gandit ca ar fi o idee buna sa mergem fiecare pe drumul lui. Suntem in continuare prieteni si mai tinem din cand in cand legatura.

La o poveste cu Christofer Johnsson (Therion)
Therion 2010

  Spune-ne cateva cuvinte despre noii muzicieni care lucreaza alaturi de tine in Therion acum.
  Thomas Vikström e perfect pentru Therion. Este in acelasi timp un tenor de opera scolit si un solist vocal fantastic de rock. Si compozitor.  Ii place la nebunie abordarea teatrala a trupei si ni se potriveste ca o manusa.
Christian Vidal e Kristian Niemann combinat cu Zakk Wylde. Are un simt minunat al melodiei, feeling si o personalitate exceptionala. E perfect pentru a duce trupa la nivelul urmator.
  Jona Koleberg este un baterist foarte calm si “groovy” care face o treaba foarte buna atunci cand canta in stilul vechiului baterist, dar ofera si o baza excelenta pentru viitor, prin stilul sau propriu. Nalle Påhlsson este varianta suedeza a lui Bob Daisley. El si Johan au cantat impreuna zece ani, deci se sincronizeaza perfect si formeaza o sectie ritmica fantastica. 
  In 2006 ati avut la Bucuresti concertul “Therion Goes Classic”, urmat de unul similar in Ungaria. Le consideri impliniri artistice?
  A fost un vis realizat sa facem aceste evenimente. Au existat foarte multe probleme tehnice ingrozitoare pentru punerea la punct a spectacolului, dar in cele din urma cred ca a meritat.
  Unele dintre lucrarile clasice nu si-au pierdut din profunzime in versiunea Therion plus orchestra? Acordurile de cvinta si octava (power chords) au adus ceva in plus fata de forma obisnuita de interpretare a muzicii clasice?
  Au pierdut din profunzime, dar au castigat altceva. Nu am folosit atat de multe power chords, multe dintre lucrari nu au avut deloc sau aproape deloc. Deci intrebarea ar fi mai degraba daca este pur si simplu posibil sa imbini muzica clasica cu rock-ul fara sa o distrugi. Cred ca e o chestie de gust. Pentru multi fani a insemnat descoperirea unei muzici noi pe care altfel n-ar fi ascultat-o niciodata.

La o poveste cu Christofer Johnsson (Therion)
Christofer Johnsson

  “Eroii” tai din muzica simfonica sunt compozitori din perioadele clasica si romantica: Mozart, Dvorak, Verdi si, bineinteles, Wagner…
  Dintre acestia doar pe Wagner l-as numi “erou”, desi, bineinteles, imi plac toti cei pe care i-ai mentionat.
  Ce parere ai despre compozitorii mai moderni, incepand cu cei ca Schönberg, Berg sau Webern si mergand pana la Honegger sau Iannis Xenakis? Le cunosti creatia?
  Dintre cei amintiti nu sunt familiarizat decat cu Schönberg. Nu-i felia mea.
  Crezi ca muzica moderna ar putea s-o fi luat intr-o directie gresita?
  Da. Compozitorii de azi scriu muzica pentru oamenii implicati in scena clasica – alti compozitori, muzicieni, solisti s.a. – si nu mai compun pentru oamenii obisnuiti.
  Dar alte traditii muzicale, mai vechi – orientale, gregoriana, bizantina – ti se par interesante?
  Mereu a existat pentru mine o influenta a muzicii persane si un pic a celei arabe. Dar nu am folosit niciodata sferturi de ton. Inca.
  Mergem un pic mai departe in timp si vorbim despre “Gothic Kabbalah”. Trebuie sa recunosc ca a existat un moment – mai ales dupa spectacolul “Therion Goes Classic”, din care nu mi-a placut cu adevarat decat a doua jumatate – cand am crezut ca depasisei varful tau muzical. Corurile erau scrise mereu in asa fel incat vocile cantau mai ales octave si cvinte, deci mi s-a parut ca lucrurile ar putea deveni redundante…
  E corect, folosesc mult octavele, nu si cvintele, acestea sunt mai degraba neobisnuite pentru mine. In schimb folosesc des trisonuri, care contin si cvinta, deci poate pur si simplu nu auzi tertele.
  …si apoi ai scos acest album care este cel mai bun al tau, dupa parerea mea. Pe langa elementele clasice, baroce sau extraeuropene exista multe parti ce suna ca muzica progresiva a anilor ’70 – structuri, melodii, unele armonii. Ai fost influentat de muzicienii acelei perioade?
  Rock-ul simfonic al anilor ’70 a fost dintotdeauna o influenta foarte importanta pentru Therion. Klaatu, Pavlov’s Dog, Eloy etc. Poate ca totusi de data asta au fost mai multe influente de rock progresiv, gen Rush si Kansas.

Therion
Christofer Johnsson

  Pe “Gothic Kabbalah” ceilalti muzicieni din trupa au contribuit la compozitie. Cum au influentat fratii Niemann, de exemplu, directia muzicala generala a albumului?
  Nu mai mult decat de obicei. Cred ca directia diferita i se datoreaza in mare masura lui Peter Karlsson care e cel mai fanatic dintre noi cand vine vorba de rock progresiv. De fapt si Johan Niemann vine la baza din scena prog rock.
  Trecand la versuri am observat pentru prima data indicii ale unei gandiri ezoterice cu anumite elemente crestine (de exemplu pe “Adulruna Rediviva” unde se vorbeste despre “sophia” – intelepciunea, numind-o “Crist feminin”). Este ceva destul de nou pentru tine, asa ca da-ne detalii. 
  Sophia nu e un termen crestin, este un termen crestin-gnostic. De fapt din punct de vedere crestin e o mare erezie sa vorbesti despre un Crist feminin. 
  Johannes Bureus (cel care a inspirat versurile de pe “Gothic Kabbalah” – n. n.) insusi i-a influentat pe anumiti scriitori crestini si pe regele suedez Gustav Adolf, care a dus razboiul sub steagul protestantismului. Cum vezi astazi lucrurile, dat fiind faptul ca se stie ca esti un adversar destul de inversunat al crestinismului?
  Cred ca ai inteles gresit mai multe lucruri. In primul rand, nu sunt un adversar inversunat al crestinismului. Il privesc ca pe ceva negativ, dar in nici un caz mai rau decat oricare dintre celelalte religii monoteiste. Cred de asemenea in alegerea personala a fiecaruia, deci e treaba fiecaruia daca vrea sa-si iroseasca viata cu ceea ce eu consider a fi religii negative. Nu cred in a le spune celorlalti ce sa gandeasca. In al doilea rand, sistemul ezoteric al lui Johannes Bureus a fost o combinatie de runosofie, iar influentele crestine erau mai degraba un simptom al acelor vremuri decat un complement ideologic. Nu aveai voie sa faci propaganda unor credinte religioase alternative pe atunci si Bureus insusi a fost acuzat de erezie si a scapat doar datorita relatiei sale apropiate cu regele. 

La o poveste cu Christofer Johnsson (Therion)
Sita Ahra – CD / 2010


  Sa revenim la prezent. Ai compus toate piesele de pe “Sita Ahra” singur?
  Nu. Am compus sase piese singur si sunt co-autor la alte doua. Am mai inregistrat inca doua piese compuse de mine, dar in cele din urma nu au ajuns pe album. S-ar putea sa fie lansate in viitor, ca un fel de bonus.
  Suntem obisnuiti sa gasim ceva nou sau mai complex pe fiecare noua inregistrare Therion, deci care sunt noutatile de pe acest album? 
  Este foarte fidel influentelor noastre. Vei auzi mai multa muzica in genul anilor ’70 decat oricand. Pana si productia si sunetul sunt “vintage”.
  Adesea ai vorbit despre tine ca fiind in principal un bun compozitor. In aceste conditii si dat fiind efortul mare facut cu ocazia concertelor aniversare, iti mai face placere sa canti live?
  Categoric, imi place la nebunie sa cant live! Daca n-ar fi asa, m-as opri imediat.
  Ai ajuns sa cunosti obiceiurile si cultura din Romania – sau macar parti ale lor – in timpul sederilor tale in tara noastra? Cum ti s-a parut publicul?
  Am petrecut o vacanta minunata in Romania, cand am mers si in Muntii Carpati si in Transilvania, deci cred ca am o idee destul de buna despre tara voastra. Este de fapt in top 5 al tarilor mele preferate. Iar publicul cand cantam acolo este fantastic!

  (Paul “Slayer” Grigoriu)

La o poveste cu Christofer Johnsson (Therion)

  Therion va sustine in data de 22 noiembrie 2010 un concert la Arenele Romane din Bucuresti, intr-un cort special amenajat dotat cu instalatie de incalzire de mare putere.

  O recenzie al ultimului album Therion, “Sitra Ahra”, notat cu 10 de catre revista noastra, se poate citi AICI.


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*