Despre Anticrist, moarte și renaștere, alături de Christofer Johnsson (Therion) – interviu

1.351 vizualizări

După un drum care a mers de la death-metal melodios la experimente neoclasice şi progresive, THERION lansează şi prima operă rock, „Beloved Antichrist”. Inspirată din opera gânditorului rus Vladimir Soloviov, lucrarea este de fapt, muzical şi conceptual, rodul reflecţiilor celui din spatele proiectului Therion, maestrul de ceremonii, Christofer Johnsson. Ca de obicei, am avut o convorbire lungă, care a intrat în detaliile noii realizări artistice, dar care se încheie cu o reflecţie amară despre prăbuşirea civilizaţiei noastre. În aşteptarea concertului de la Bucureşti, vă lăsăm în compania unui partener de discuţie volubil şi pasionat.

După atâţia ani în care ai explorat teritoriile progresice şi neoclasice, era de aşteptat să scrii o operă rock. Ai fost influenţat de ce au făcut în domeniu alţi artişti, de realizări ca „Tommy” sau „Jesus Christ Superstar”?

Nu am ascultat „Tommy”, în schimb „Jesus Christ Superstar” a fost cu siguranţă un fel de stea călăuzitoare în privinţa realizării acestei lucrări. Nu greşeşti deloc dacă spui că este varianta Therion pentru Jesus Christ Superstar, ba chiar îţi formezi o idee destul de corectă despre această creaţie.

Te-ai gândit pentru „Beloved Antichrist” la o structură de operă clasică, cu o uvertură care să conţină toate temele muzicale ce apar ulterior în dezvoltarea muzicală?

Iniţial aşa ne-am gândit şi am avut şi leitmotive. În varianta finală nu au rămas decât câteva urme, de fapt este o îmbinare între rock / metal şi operă.

Dacă ne uităm la jurnalul de pe site-ul vostru, aţi muncit din greu la înregistrări. Ce a mai rămas şi de ce a trebuit să amânaţi lansarea? (Interviul a fost realizat înainte de lansare – nota redacţiei).

Am terminat cu varianta normală audio, nu mai lucrăm decât la promovare. Întârzierea a fost provocată de faptul că cei de la Nuclear Blast au termene stricte pentru a avea destul timp pentru promovare, iar noi pur şi simplu nu am fost gata la timp. Dar a fost o întârziere de numai o săptămână, deci nu mare lucru.

 Turneul stă să înceapă şi îmi închipui că producţia trebuie să fie grandioasă. În ce fază sunteţi cu repetiţiile şi cu scenografia pentru concerte?

Turneul va fi unul obişnuit, în care vom trata opera rock ca pe orice album nou, cu trupa obişnuită cântând câteva scene ca pe nişte piese obişnuite, alături de cele clasice. Spectacolul de operă va avea loc mai târziu, sper că în a doua jumătate a lui 2018. Va fi o producţie mult mai avansată, mai scumpă şi mai mare, deci nu vom putea face un turneu obişnuit, va trebui să selectăm cu atenţie câteva oraşe mari, cu o scenă mare potrivită pentru un musical.

Vladimir Soloviov este unul dintre cei mai interesanţi gânditori ruşi ai sfârşitului de secol al XIX-lea, cu o viziune deosebită care i-a inspirat pe mulţi alţii de după el. Cum aţi ajuns la el, ce v-a atras la opera lui?

Am descoperit nuvela din întâmplare, cândva la începutul anilor 1990. Literatura rusă a început să mă intereseze după ce l-am descoperit pe Bulgakov şi cred că am dat peste el în căutările mele. Iniţial am avut de gând să scriu o operă tradiţională clasică, cred că în jur de 2003. Libretul trebuia să pornească de la „Maestrul şi Margareta” de Bulgakov, dar mi-am dat seama că era prea complex pentru aşa ceva (cel puţin la început) şi am căutat ceva mai scurt şi mai simplu, dar tot cu un subiect întunecat. Şi aşa m-am hotărât pentru Soloviov. Dar cu timpul mi-am dat seama că nu mi se potrivea să fac ceva sută la sută clasic, aşa că m-am decis să scriu o operă Therion şi, pornind de aici, am început şi să schimb povestea, ca să fie doar parţial bazată pe carte şi inspirată de ea.

Deşi unele din ideile sale sunt socotite neortodoxe – în special conceptul Sophiei, cultivat şi de un celebru teolog rus din secolul XX, Serghei Bulgakov – Soloviov are totuşi multe în comun cu gândirea răsăriteană ortodoxă. Cunoşti scrierile Părinţilor Răsăriteni ai Bisericii?

Nu, nu le cunosc deloc. Nu am citit decât acest scurt roman de Soloviov şi câte ceva despre el şi ideile lui în general. Sincer să fiu, nu mă interesează în mod deosebit ideile lui, am citit pur şi simplu întâmplător această poveste.

Pare să-ţi placă din ce în ce mai mult munca de producător şi inginer de sunet.

Da, am tendinţa să ascult şi să gândesc lucrurile altfel, acum când nu mai cânt atât de mult. Şi îi fac şi pe ceilalţi să cânte mai bine când lucrez ca producător. Dar tot timpul cânt şi câteva părţi de chitară, pe toate albumele, din principiu.

Mai ales după problemele de sănătate pe care le-ai avut, te-ai gândit la posibilitatea să nu mai cânţi în concert şi să fii doar compozitor şi coordonator?

În februarie anul trecut nu-mi puteam folosi braţul drept nici ca să mănânc sau să mă spăl pe dinţi, deci chiar mă gândeam ce voi face în cel mai rău caz.

Thomas Karlsson este în continuare principalul vostru textier?

Nu.

Munceşti foarte mult, mai ai timp să arunci o privire la peisajul muzical contemporan? Ai descoperit lucruri noi care să-ţi trezească interesul?

Sunt un mare fan al valului de trupe retro, ca Purson (RIP), Hexvessel şi alte formaţii de acelaşi gen. Dincolo de asta, par prins pe vecie în muzica trecutului. În concluzie, sunt absolut deschis la trupele noi – dar doar dacă sună ca în vremurile vechi.

Ai vorbit mereu despre un ciclu al distrugerii şi renaşterii. În acest context, spune-mi, te rog, ce crezi despre criza actuală a civilizaţiei europene?

Ca orice altă civilizaţie, va dispărea  sau va intra într-o fază depăşită sau se va transforma în ceva nou. Nu se pune problema „dacă”, ci doar „când”. Probabil că toate civilizaţiile din istorie au crezut despre ele că sunt culmea evoluţiei omenirii şi că toate culturile anterioare nu au fost decât etape care au dus la contemporaneitate, pe care o priveau ca pe chintesenţa civilizaţiei. Când romanii au construit drumuri şi alte noi invenţii legate de infrastructură, au creat un sistem de drept şi au organizat un sistem de război care îi făcea de departe cel mai mare şi mai avansat imperiu de până atunci, şi-au spus că nu mai are ce să urmeze. Cine să răstoarne Roma? Cine ar fi putut fi mai avansat şi mai sofisticat decât Roma? Când citim istoria avem adesea tendinţa să credem că suntem mai deştepţi decât toţi cei dinainte – este o mare diferenţă între inteligenţa individuală şi stadiul colectiv de dezvoltare pe scara progresului tehnologic şi social.

Deci este aceeaşi atitudine îngustă ca a tuturor celor dinaintea noastră. Şi aşa cum noi avem tendinţa să râdem sau măcar să dispreţuim culturile anterioare, vor urma generaţii care ne vor socoti primitivi şi jalnici – chiar dacă, pentru vremurile noastre, am venit cu invenţii şi cu un progres revoluţionar. În istoria artei epoca noastră va fi probabil respinsă ca una dintre cele mai rele din istorie, doar un pic peste picturile din peşteri din epoca de piatră. Şi multe idei sociale aşa-zis „progresiste” vor fi socotite nebunii. Nu este nicio îndoială că am intrat în faza de decadenţă a cursului de viaţă al civilizaţiei noastre. Cele mai multe spirite măreţe care au inventat lucruri noi sau au avut mari realizări în filosofie sau în lumea ideilor ţin de trecut.

Oamenii nu mai citesc sau dacă o fac citesc mai ales literatură populară sau cărţi de dogmă politică, care propagă în mare acelaşi lucru. E ca un disc de vinil care s-a blocat şi repetă la nesfârşit acelaşi lucru, în timp ce nişte măscărici beţi dansează şi spun că e cea mai bună muzică. În mod inevitabil, morile degeneraţiei vor continua să macine o bună parte a fundamentelor pe care am clădit ce avem. Sigur că mai există şi evoluţii pozitive, lucrurile nu sunt în alb şi negru. Dar asemenea evoluţii vor deveni în timp inutile, când societatea va fi fără legi, ostilă şi anti-intelectuală. Vezi deja cum gloata face legea pe internet, cum presa are mai multă putere decât conducătorii politici şi cum un idiot sau o idioată cu un pic de noroc care a reuşit să ajungă într-un reality-show cretin la televizor are un statut social mai respectabil decât cineva care a inventat ceva cât se poate de util. Ca şi în alte momente ale istoriei, va avea loc o prăbuşire şi o revoluţie împotriva actualei ordini dominante.

Civilizaţia nu a fost niciodată statică, este un ciclu constant al morţii şi renaşterii. Pare a fi în natura umană. Pare de asemenea în firea noastră să nu fim conştienţi de asta şi să participăm inconştient la nesfârşita repetiţie, fără să reflectăm deloc la noi înşine.

Therion va concerta la București în data de 11 martie în club Quantic, alături de Imperial AgeNull Positiv și The Devil.
Pentru acest concert mai sunt disponibile foarte puține bilete, acestea putând fi achiziționate online via www.AmBilet.ro la prețul de 95 lei sau 115 lei (în seara concerului, la intrare).

Event: Therion, Imperial Age, Null Positiv, The Devil / Bucuresti

 


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*