Despre punk si alti demoni cu formatia E.M.I.L.

478 vizualizări

Formatia bucuresteana E.M.I.L. traieste una dintre cele mai frumoase perioade din cariera sa de peste 15 ani.  

Grupul a fost fondat in anul 2000 de cativa tineri care isi doreau sa auda mai mult punk in peisajul sonor autohton. Zis si facut iar, cateva discuri mai tarziu, E.M.I.L. (a.k.a. Emo Men In Love, pentru cei care stiu de gluma) ajunge una dintre emblemele scenei alternative locale.

Pop-punk, rock alternativ cu influente punk, soft-punk – formatiei i s-au aplicat o multime de etichete. Dincolo de acestea intalnim un sound original, inchegat, recognoscibil, caracterizat atat prin spiritul de fronda specific punk-ului, cat si prin elemente subtile, reflexive, provenite din spatii stilistice mai sensibile.

Data de 6 iunie 2015 a marcat lansarea albumului „I.M.E.N.S”, cel de-al 4-lea din cariera trupei. Materialul a fost primit cu bratele deschise de critica de specialitate si de fani, care l-au clasat printre aparitiile discografice de top ale anului.

A urmat un turneu bogat prin tara, care le-a confirmat membrilor E.M.I.L. ca si-au facut foarte bine treaba in ultima vreme. Fanii s-au prezentat in numar mare la evenimente si i-au rasplatit pe artisti cu entuziasmul lor.

Gabi Georgescu (chitara) si Sorin Badulescu (voce) ne-au acordat un interviu in care ne-au vorbit despre noul disc, despre starea si semnificatia punkului in Romania si despre idiosincrasiile formatiei E.M.I.L., una dintre cele mai importante din industria muzicala „alt-fel”.

Cititi materialul mai jos.

Emil Poza Noua Interviu

In data de 6 iunie, ati lansat noul disc, „I.M.E.N.S.”, cel cu numarul 4 din cariera. Cum se schimba atitudinea unei trupe fata de propriul disc de la o aparitie la cealalta? Va mai plac albumele precedente?
Gabi Georgescu: Bineinteles ca ne mai plac. Ele sunt acolo in sufletul nostru si reprezinta o parte destul de importanta in viata noastra si pe cartea noastra de vizita ca artisti. Cu ele am crescut, cu ele am evoluat ca oameni, cu ele ne-am maturizat ca muzicieni. Dar e adevarat ca orice artist are o atractie mai mare pentru ultimul material lansat. E vorba de ceva nou, pe care il astepti cu sufletul la gura. Suntem ca un copil mic, care cu toate ca are casa plina de jucarii, tot ultima cumparata i se pare cea mai interesanta, dar nu cumva sa te bagi peste celelalte ca iese scandal.

De curand, in cadrul unui interviu cu producatorul englez Adam Whittaker, stabilit in Romania, acesta ne-a spus ca se mira ca aici punk-ul nu a fost mai puternic ca miscare, data fiind situatia tarii: caderea comunismului, crizele financiare, coruptia, lucruri care ar fi trebuit sa stimuleze revolta oamenilor. Cum vedeti scena punk din tara?
Gabi Georgescu: Din pacate scena punk din Romania a fost si este cea mai neglijata. Asta se petrece atat la nivelul trupelor care se apuca de cantat, cat si la acela al publicului. De fapt, cam de la public incepe treaba. Daca lipseste auditoriul, lipsesc si trupele. De-a lungul timpului au existat nume ca Terror Art, Nihilistic, No Man’s Band sau Pavilionul 32, care au imbratisat partea old school a ceea ce se chema punk, dar cu timpul, din cauza lipsei de public si interes pentru acest gen, ele s-au destramat, membrii lor indreptandu-se spre alte stiluri muzicale in diverse proiecte. Unii au ales sa traiasca “afara”. E foarte greu sa tii o trupa, daca nu ai sustinere si platitori de bilet la concerte. Exista trupele care au ales imbinarea de punk cu alternative, ska si cu alte influente muzicale si pentru care situatia sta bine. Si aici amintesc ZOB, Recycle Bin, The Crazy Plumbers, Pistol Cu Capse. Dar tot sunt putine. Nu putem vorbi ca s-a creat o scena de punk cu adevarat in Romania. Mai sunt cateva trupe care, din pacate, nu sunt bagate in seama si ies din sala de repetii de la greu spre foarte greu, iar cu timpul se destrama.

Brand-ul vostru de punk este unul mai „melancolic”, cel putin pe ultimul produs, „I.M.E.N.S.”. Versurile trateaza probleme precum necesitatea constientizarii nevoilor celor din jur („Strig”), depasirea starii de ura etc. De unde acest element reflexiv pe care multi poate nu il considera specific punk-rock-ului?
Sorin Badulescu: Textul melodiei “Strig” este o traire personala, un moment de constientizare a lucrurilor care se intampla in jurul meu. Poate parea un truism, insa societatea in momentul de fata este dominata de invidie, ura, impostura si mediocritate. “Strig” este incercarea mea de a-i trezi macar pe cei care ne asculta, iar acestia din urma sa fie mai atenti la felul in care actioneaza, sa puna pe primul loc dragostea nu egoul. Nu este un mesaj specific curentului punk, insa nici trupa emil nu este punk 100%. Este pop-punk.

Cat de importnat este ca o formatie sa aiba un mesaj social si cultural? E.M.I.L. a avut mereu aceasta componenta, „militand” pentru autenticitate, o societate mai toleranta, s.a.m.d. Este nevoie ca artistii sa aiba un fel de „agenda”?
Sorin Badulescu: E.M.I.L. nu a pornit ca o trupa cu un mesaj de livrat si nu este asta nici acum. Textele noastre serioase sunt bazate pe chestiunile pe care le consideram not ok. Si in mare sunt lucruri de bun simt, pe care un om decent le poate observa. Nu ai nevoie de facultate sa realizezi ca in societatea romaneasca este intretinuta si cultivata prostia si incultura prin canalele media, de exemplu.

Ce v-a inspirat atunci cand ati ales numele discului?
Sorin Badulescu: Am visat noaptea numele. Vorbesc serios! Da, nu e atat de serios cum pare. Stiam de cand aveam piesele ca o sa sune bine. A fost la fix visul.

Vorbiti-ne despre partea de productie. Materialul chiar suna „imens”. Cine s-a ocupat de acest aspect? In ce masura difera stilul de a lucra la acest album fata de cum ati muncit la precedentele?
Sorin Badulescu: A fost o directie pe care o doream de mult timp, de prin 2010. Am vorbit cu baietii despre asta si m-au sprijinit intr-un demers mai singular, in sensul in care au avut incredere in mine sa ma ocup de toate aspectele muzicale. Si s-au schimbat multe, acordaj, compozitii, producator, acesta din urma fiind Marius Costache, pe care il stiam dintr-o colaborare cu proiectul meu Perfect Zero For Infinity. A fost diferit, caci inputul lui a fost f important si m-a ajutat sa-mi conturez cateva semne de intrebare. In final a fost clara directia. Am vorbit cu Marius si i-am zis: „Dude totul trebuie sa sune I M E N S! Stii linistea aia dintre melodii.? Si aia vreau sa fie I M E N S a!”. Si s-a ocupat.

Cum s-a nascut colaborarea cu Adi Despot de la Vita de Vie pe piesa „Scheleti”, dar cu Vlad Staricu pe „Impreuna rezistam” si Stoe Toxxic pe „2006”?
Gabi Georgescu: Eram la Alba Iulia la un afterparty dupa concertul din cadrul unui turneu, iar Adrian Despot a venit la noi si ne-a intrebat cand facem si noi o piesa impreuna. Si asta se intampla inainte sa avem melodiile de pe album, macar ca si schita. I-am raspuns ca ne apucam de producerea unui nou material si atunci cand o sa avem ceva clar, o sa ne vedem la studio sa punem cap la cap ideile. Si asa, un an mai tarziu a iesit piesa “Scheletii”. Intre noi si Vlad Staricu (Pistol Cu Capse) exista o prietenie foarte veche, iar de aparitii impreuna pe scena, nu mai vorbim. Cu el era clar ca vom face o piesa. El, practic, face parte din familia E.M.I.L. Acum vreo doi ani eram la Vama Veche si tocmai terminasem un concert, cand a venit Stoe Toxxic sa ne salute si sa bem o bere, ca nu ne mai vazusem de ceva timp. La un moment dat, ne-am dat seama ca ar fi misto sa facem un cantec impreuna. Din vorba in vorba am ajuns la aceasta idee care s-a concretizat acum, in 2015. Sorin avea piesa, avea versurile despre experientele noastre din Vama Veche. Si cine era cel mai potrivit pentru un featuring? Cel cu care am zis, la Vama Veche, ca ne-ar placea sa realizam aceasta melodie, evident!

Exista vreun pas in cariera pe care sa-l regretati? Ati dat-o vreodata in bara cu ceva, ca trupa?
Gabi Georgescu: Nu regretam nimic. Tot ce am facut, am facut cu inima deschisa si cu capul sus, in asa fel incat sa fim multumiti de noi ca oameni si artisti. E foarte important sa te trezesti dimineata si sa fi impacat ca faci ceea ce iti place. Tot ce am facut pana acum, am facut dupa capul nostru, cum am crezut noi mai bine. Iar aceasta formatie, E.M.I.L., ne-a format ca si oameni. Rezulta ca nu avem ce regreta, chiar daca am avut de toate: si bune si rele. Nu cred ca putem spune ca am dat-o in bara cu ceva. In general, in cariera unei trupe exista suisuri si coborasuri. Coborasurile nu sunt sinonime neaparat cu datul in bara. Si am avut un moment prin anii 2000, inainte de albumul “Stiu, ti se pare absurd…” in care nu am fost prezenti, pentru ca am vrut sa ne regrupam un pic dupa cativa ani la rand de activitate non-stop. Si acum un moment funny: prin 2002, de ziua lui, Barbu a primit “cadou” 2 torturi in plina figura, pe scena, iar o parte din frisca s-a imprastiat pe mixer. Bineinteles ca am fost dati jos de pe scena si nu am fost lasati sa ne incheiem show-ul. Deci, atunci am dat-o in bara.

Care este cel mai frumos lucru pe care l-a adus in viata voastra E.M.I.L. Ati putea fara?
Gabi Georgescu: Cum am spus si mai sus, consider ca lucrul cel mao frumos pe care ni l-a adus este ca ne-a format ca oameni, ne-a dat o directie, ne-a creat un stil de viata, care ne va urmari mereu si de care suntem mandri. Asta a fost visul celor 5 membri de mici copii, sa cante si sa-si creeze un lifestyle din acest lucru. Nu stim ce s-ar intampla fara E.M.I.L., deocamdata ne concentram atentia pe faptul ca exista.

Ce urmeaza pentru voi in viitorul apropiat? Pe unde veti mai canta si care este planul de cucerire a lumii?
Gabi Georgescu: Toata vara am fost in campania de promovare a ultimului album. Urmeaza ca din toamna sa incepem o noua campanie, si anume E.M.I.L. 15 Ani. O sa o incepem un pic mai neobisnuit, pentru ca vom fi prezenti in perioada 16-19 octombrie in cadrul Feast 2 din Londra. Dar dupa aia ne intoarcem si o sa luam orasele din tara la rand. Vom incheia la Bucuresti cu un eveniment aparte.

Un ultim mesaj pentru fani.
Gabi Georgescu: Este mai degraba un mesaj pentru fanii muzicii underground rock/alternative/punk. Sustineti trupele care va plac, mergeti la concertele lor, cumparati-le si ascultati-le albumele, cumparati-le merchandise-ul. Nmai asa pot rezista trupele acestea. Doar asa vor evolua in bine, si de ce nu, vor putea schimba ceva pe scena muzicala romaneasca.

Urmariti activitatea formatiei pe FACEBOOK

Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*