Re:Activ cu Leo, The Amsterdams/25.10.2014, Club Colectiv, Bucuresti

Autor: Raluca Bicu

Sambata in capitala s-a instaurat urgia sub forma unei zapezi cu totul si cu totul nelalocul ei – inteleg fulgii in ajun de Craciun, dar la sfarsit de octombrie e mult prea devreme. La ora la care plecam spre Colectiv pentru a asista la concertul The Amsterdams, ninsoarea devenise lapovita, lucru care nu facea deloc treburile mai placute, ba chiar dimpotriva. Exista posibilitatea ca publicul sa nu isi faca aparitia si sa asist la unul din concertele alea cu cinci oameni apatici in public si o formatie care, desi isi da tot interesul, nu poate compensa intru totul lipsa atmosferei prielnice unei cantari.

Pe The Amsterdams ii mai vazusem de vreo doua ori in formula noua (adica cu Chris Olsman la tobe). Prima oara fusese in Piata Universitatii, in cadrul unui eveniment la care au participat mai multe formatii. Nu avusesera alocata decat o jumatate de ora, iar despre sunet… mai bine sa nu mai vorbim. A doua oara fusese in cadrul Funk Rock Hotel, la Fratelli, unde unul dintre microfoane le-a jucat niste feste absolut ingrozitoare. A treia oara trebuia sa fie cu noroc, imi ziceam eu in timp ce paseam gratios prin zapada pe trei sferturi apa din fata Colectivului.

Concertul a inceput undeva dupa unsprezece seara, fiind precedat de muzici alese cu grija de Leo, ce m-au dus cu gandul la serile cand ma zbuciumam cu spor in ritmul muzicii din vechiul Control. Baietii au dat startul cu “Summertime”, chestie extrem de ironica daca luam in calcul halul de vreme de afara. La momentul respectiv, se stransese insa ceva public, asa ca atmosfera era cat se poate de dezmortita, numai buna de cantat.

De data asta a sunat chiar bine. Nu genul de sunet care sa te lase cu gura pana-n podea si cu impresia ca probabil ai decedat si te afli in Paradisul Concertelor Live, insa un sunet decent, fara sincope majore, care iti permitea sa deslusesti bine chiar si versurile cantate cu aplomb deosebit de Andrei Hategan. Si ca veni vorba de aplomb, trupetii au demonstrat inca o data (daca mai era nevoie) de ce sunt una dintre cele mai faine formatii din Romania in materie de live. Sa fi fost publicul receptiv, sa fi fost dorinta de a face in ciuda vremii de afara si autoritatilor luate prin surprindere, sa fi fost doza proaspata de energie luata din excursia lor londoneza in cadrul fEAST, habar nu am, dar s-a facut un show de zile (sau de seri) mari.

Am savurat pledoaria pro-iubire cu accente ecologiste numita “Twin Song”, m-am bucurat de melancolia din “Where to Go”, punctata nervos de tobele lui Chris Olsman, m-au scuturat fiorii pe “Lights Out”, o piesa pe care o auzeam de regula strict in concertele unplugged, si, ca de fiecare data, mi-am inrosit palmele izbindu-le una de alta in timpul piesei “Coalmine”, melodia “despre mineri”, cum ii spune Hategan, melodia pe care as vrea sa o aud izvorand din absolut toate colturile Bucurestiului in fiecare an intre 13 si 15 iunie.

Concertul s-a incheiat in acelasi ton ironico-sfidator fata de vremea de afara, cu melodia “Sunology”, ocazie cu care baietii au indemnat oamenii din public sa se urce pe scena si sa danseze alaturi de ei (ceea ce s-a si intamplat). Aplauzele insistente si strigatele din public au determinat intoarcerea pentru un bis. Initial, a aparut doar basistul Augustin Nicolae, care a interpretat (cu luminile stinse, la propria sa cerere) melodia “No Need to Argue” de la The Cranberries. Dupa acest moment, formatia s-a reintregit pe scena pentru a canta inca o data “Where to Go”.

Asta a fost The Amsterdams in Colectiv: chef de cantat cat cuprinde, voie buna si un public nu foarte numeros, dar inimos si receptiv. Sa tot fie asa concerte.

SETLIST

Summertime
Island of Love
Twin Song
Where to Go
Part of It
Chased by the Housewives
Laika
Lights Out
Apologies
Coalmine
Sunology
BIS
No Need to Argue (cover The Cranberries)
Where to Go

Mai multe despre Raluca!


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*