Mono/The Ocean – Transcendental (EP/Split)/ nota: 10

176 vizualizări
Am fost luat prin surprindere la jumătatea lunii august, atunci când am aflat că germanii de la THE OCEAN și japonezii de la MONO vor lucra la un material comun. Îmi era cunoscut faptul că cele două trupe, împreună cu islandezii de la Solsftafir, vor porni într-un turneu european, dar lansarea unui split a fost momentul care m-a copleșit; mi-a fost absolut imposibil să cred că un simplu material poate aduna doi dintre titanii post-metal-ului și post-rock-ului. Dar, desigur, m-am înșelat. Și mă bucur.

Mono și The Ocean lansează oficial noul material, intitulat „Transcendental”, astăzi, 23 octombrie 2015, via Metal Blade Records. Fiecare dintre cele două trupe contribuie cu o piesă în noul EP/Split: Mono cu „Death In Reverse” și The Ocean cu „The Quiet Observer”, ambele cu o durată aproximativă de douăsprezece minute de geniu pur.
Mono este o trupă japoneză de o frumusețe răpitoare – o trupă unică în această lume – care reușește să te elibereze din monotonia și absurdul progresiv specifice vieții, și să te transporte într-un spațiu propriu, dominat de propriul design. „You Are There” sau „Hymn To The Immortal Wind” sunt doar două dintre cele mai reușite albume ale celor patru instrumentiști, iar oamenii merită aplauzele pentru munca lor. Dacă ar fi să vorbesc despre The Ocean, am numai laude și recunosc că pot fi foarte subiectiv, pentru că este una dintre formațiile mele preferate: germanii au un anumit talent în a crea una dintre cele mai frumoase compoziții de pe acest Pământ prin simplul fapt că își pot transpune sentimentele în operele lor artistice. „Heliocentric” este albumul meu preferat, „Pelegial” „mă unge la suflet” de fiecare dată când îl ascult.

Așadar, entuziasmul și așteptările au fost mari pentru acest material. „Death In Reverse” este o combinație între chitarele ascendente, care ronțăie în centrul imaginar al energiei generate de atmosfera înălțătoare. Este o experiență sufocantă, dar în sensul bun. Finalul, dominat de notele mirifice de pian, este unul absolut psihedelic, mult prea calm, mult prea rece, fapt ce îți creează un mic disconfort psihic datorită amintirilor sumbre ce pot să răsară. „The Quiet Observer” te trezește din această reverie încă de la prima notă pătrunzătoare de pian. Partea orchestrală ce urmează are o amprentă tristă, de regret, ușor de reperat. Odată cu intrarea vocii lui Loic Rossetti în peisaj, atmosfera se schimbă, iar elementele muzicale specifice The Ocean își fac simțită prezența. Furia, angoasa, depresia se resimt, iar această bijuterie avangardistă devine un portret de sentimente moarte.

„Transcendental” este un material discografic prea bun. Mă doare sufletul când mă gândesc că sunt doar două piese, dar vorba aia: asta e, viața merge mai departe. Nota zece detașat pentru acest mic material!




Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*