Nine Inch Nails – Hesitation Marks

66 vizualizări

NINE INCH NAILS a lansat un nou album pe data de 3 septembrie 2013. Acesta se numeste „Hesitation Marks” si reprezinta o surpriza pentru fani, care credeau ca formatia nu va mai scoate nimic nou, dupa ce solistul Trent Reznor anuntase in 2009 ca va lua o pauza de la proiect.

De data aceasta, Reznor a ales sa cultive niste sonoritati mai accesibile si sa se inspire din tendintele muzicale in voga in 2013 pe segmentul electronic (The Knife, The XX). Alegerea de a semna cu o casa de discuri mare cum este Columbia este o dovada in plus ca muzicianul a vrut sa se orienteze mai mult spre mainstream cu aceasta lansare.

Aceasta dorinta i-a adus multe critici lui Reznor, care a fost acuzat ca vrea sa se dezica de baza sa „intunecata” de fani pentru a redeveni o „voce” relevanta pentru piata sonica „de masa”. Cu toate acestea, „Hesitation Marks”, chiar daca este mai comprehensibil decat alte lansari ale NIN, nu cade in „pacatul” de a fi comercial.

Nu stim daca acest lucru il bucura sau il intristeaza pe mastermindul Reznor. De la inceput se remarca sunetul impecabil, care este o trasatura caracteristica pana si celor mai experimentale release-uri semnate NIN. Discul este produs cu maiestrie iar efectele creeaza o atmosfera deosebita.

Feelingul cel mai pregnant este cel de anxietate iar materialul are o lentoare neobisnuita pentru o creatie Trent Reznor. Compozitional, artistul a apelat la economia de mijloace, cantecele avand o structura minimalista. Agresivitatii specifice NIN i-a luat locul un ansamblu destul de haotic de sincope digitalizate.

Cea mai contestata piesa de pe disc este „Everything”, care incepe intr-o maniera punk, pentru a continua cu niste chitare distorsionate pana la paroxism. Din punct de vedere stilistic, melodia nu face parte de pe acest album, reprezentand o rupere – poate strategica – a uniformitatii create de celelalte compozitii.

Deseori, cantecele par greoaie – de exemplu „I Would For You” – sau creeaza impresia ca se „tarasc” de la intro, la strofa apoi la refren („Various Methods Of Escape”).

„Copy of A”, „Came Back Haunted” si „Find My Way” sunt probabil cele mai accesibile piese de pe material, chiar daca ultima citeaza evident din Depeche Mode.

Pe tot parcursul procesului de ascultare a albumului se simte o retinere din partea NIN care se apropie de punctul culminant dar nu il atinge niciodata, lasandu-l pe ascultator incarcat, tensionat si nesatisfacut. Cel mai mare plus al materialului este sound-ul impecabil.

Desi „Hesitation Marks” nu este cel mai bun produs scos de NIN, el merita ascultat de catre fanii vechi care isi doresc sa experimenteze si aceasta latura a formatiei lor favorite. Novicii vor empatiza doar cu „Came Back Haunted”, „Find My Way” si eventual „Running”.

Tracklist:

01 The Eater of Dreams
02 Copy of A
03 Came Back Haunted
04 Find My Way
05 All Time Low
06 Disappointed
07 Everything
08 Satellite
09 Various Methods of Escape
10 Running
11 I Would for You
12 In Two
13 While I’m Still Here
14 Black Noise


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*