Nymphomaniac Vol I, prin ochii unei rockerite

118 vizualizări

Autor: Ioana Piscoi

Perioada de ecranizare a controversatului film al lui Lars von Trier, Nymphomaniac Vol. I in Romania a ajuns la final, astfel ca este timpul pentru o cronica realizata de o rockerita.

Nymphomaniac Vol. I este un film despre masturbare, despre sexualizarea numerelor lui Fibonacci, dar si a pescuitului la musca, a armoniilor polifonice si a lui…Edgar Allan Poe. Punctul central il reprezinta povestea nimfomanei autodeclarate Joe (Charlotte Gainsbourg).

Prin intermediul tehnicii de flashback (rolul lui Joe in tinerete este jucat de catre actrita Stacy Martin) , Joe ii povesteste salvatorului ei viata pe care a dus-o in adolescenta, o perioada plina de erotism. Acest film contine scene de nuditate frontale care socheaza si intriga. Distributia ii numara si pe cunoscutii actori Shia LaBeouf, Stellan Skarsgard si Christian Slater.

Am ajuns la Cinema Victoria din Cluj-Napoca in jurul orei 19:45, filmul urmand sa inceapa la 20:00. In foaier am dat de un public destul de numeros avand in vedere ca a fost penultima proiectie. Lume de toate varstele, curioasa de ceea ce avea sa urmeze. Atmosfera relaxata, chicote de anticipare din partea publicului tanar, conversatii elevate din partea publicului matur. Totul presarat cu bere – da, la Cluj-Napoca se poate servi bere la cinema: super!

Filmul incepe in forta cu piesa celor de la Rammstein, „Führe Mich” moment in care observ retineri din partea publicului in a se manifesta: unii zambesc aprobator, unii fac un headbanging timid; eu am facut un pic de air-guitar, just for fun.

Povestea lui Joe debuteaza prin rememorari ale momentelor descoperirii sexualitatii timpurii, in copilarie, alaturi de cea mai buna prietena a sa, „B”, descoperiri provocate de stimulari diverse (prin forta apei) si de studiul manualelor de obstetrica ale tatalui eroinei.

Clipa decisiva a pierderii virginitatii este simbolica, deoarece se face referire la numarul copulatiilor (3 si 5) care, dupa cum se stie, reprezinta cifre din sirul lui Fibonacci. Aici isi face intrarea in scena si Jerome (Shia LaBeouf). Revelarea „nimfomaniei” din nucleul personajului Joe se va produce in scenele calatoriei cu trenul.

Cele doua prietene, Joe si B pornesc intr-o calatorie-challenge, un concurs de tipul „cine seduce cel mai mult primeste un premiu”. Acest capitol al filmului incepe cu atitudinea de femeie fatala a protagonistelor, outfit-uri rock’n’roll-provocatoare si piesa celor de la Steppenwolf, „Born to be wild”. Nici ca se putea mai bine.

Joe vorbeste despre viata sa fara urma de rusine si regret, acceptandu-si conditia de om imperfect si cu dorinte felurite, gest cu adevarat moralizator: ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem.

Se remerca ironia facuta pe seama Bisericii Catolice in descrierea unui club de nimfomane creat de cele doua prietene si avand ca motto „Mea vulva, mea maxima vulva”, slogan intesat cu tropi culesi din miscarea feminista, in care se incearca obiectificarea barbatului. Acesta devine…o piesa de imbracaminte couture: dispensabil, de „unica folosinta”.

Sexul in exces este, de fapt, o manifestare a nevoii umane de caldura si securitate emotionala, dar si o revelatie a fragilitatii spiritului. Filmul mai face o incursiune si in consecintele devastatoare ale relatiilor extraconjugale, rolul de sotie tradata fiind jucat excelent de Uma Thurman.

Pe parcursul celor 13 scene de sex din film, nu am putut sa nu observ interjectiile publicului, majoritatea oamenilor fiind vadit jenati. Probabil acest soc este un rezultat al obtuzitatii inca perceptibile a cinefililor romani, inca marcati de cenzura vremurilor demult apuse si de conservatorismul societatii patriarhale de tip ortodox.

Da, filmul este cenzurat, lucru care a fost semnalat la inceput printr-un disclaimer, care, de alta, a facut productia putin incoerenta, din cauza taierilor bruste de scene. Pacat, deoarece nu consider ca pelicula ar contine mesaje ce ar putea tulbura un om din punct de vedere pishologic. El este doar o „panza” pe care sunt pictate realitatea instinctelor umane si, pana la urma, depravarea pe care o tinem cu totii in suflet.

Avem de-a face cu un film dur care, paradoxal, nu vorbeste neaparat despre sex, ci mai mult despre psihologia umana, despre angoasele fiintei, despre necesitatea trairii intense a vietii si despre ezitarile spiritului in fata placerii. Recunoastem aici si motive utilizate de catre artistii rock, nu-i asa?  

Nymphomaniac Vol. I va va rascoli si va va da de gandit.

Pentru final, reflectati asupra acestei idei: ingredientul secret pentru sex este iubirea.

Astept cu interes Vol. 2. Voi?


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*