Obituary – ”Obituary” (recenzie album)

351 vizualizări

Al 10-lea album al celor de la OBITUARY, legendara trupa de Death Metal de pe scena aparte din Florida, are, probabil, o semnificatie speciala pentru membrii trupei. Vrea sa fie un tot, un intreg ce reprezinta cu acuratete intreaga cariera muzicala a formatiei fara a experimenta sau a incerca o cat de usoara abatere de la formula deja consacrata. Si asta este in regula.

Obituary sunt pionieri pe scena metal-ului extrem si trebuie catalogati ca atare. Muzica lor este de o importanta indispensabila cand vine vorba de conturarea, nu aparitia, genului Death Metal. Si fidel compozitiei clasice a acestui sub-gen metal albumul este, in mod intentionat, unul de o asa natura ‘’in your face’’ aducand aminte de structurile muzicale de la sfarsitul anilor ’80 pe o scena care astazi este din ce in ce mai tehnica.

‘’Obituary’’ este un album old school, acest aspect fiind reflectat inca de la auzul primelor doua piese ce nu ofera pauze ascultatorului si reprezinta o calatorie prin ritmuri clasice Death Metal de tobe, vocea mereu distincta a lui John Tardy, riff-uri simple dar eficiente precum si solouri scurte dar atmosferice.

Piesa mai aparte, ce surprinde usor, ‘’A lesson in vengeance’’, reprezinta tot un tribut clasic adus genului cu un riff memorabil, repetat de-a lungul piesei in diferite variatii astfel incat sa nu para repetitiv.

‘’End it now’’ este prima piesa ce mareste considerabil ritmul albumului si prezinta elemente de Thrash Metal care, in mod normal, nu trebuie sa ne surprinda pe o aparitie catalogata in mod general ca Death Metal.

De la mijlocul albumului Death Metal-ul, fara a iesi din granita old school, este mai conturat si mai agresiv prin riff-uri alternate picking mai joase pe care nu le auzim prea des in discografia trupei.

‘’Obituary’’ nu se doreste un album tehnic sau de o compozitie muzicala complexa. Departe ca acest aspect sa reprezinte o critica, daca indragesti stilul o sa descoperi cu placere ca este unul din cele mai bune si consistente eforturi ale formatiei din ultimii ani. Asta in ciuda faptului ca, pe alocuri, se simte repetitiv si, poate, unele riff-uri o sa iti ofere un déjà vu. Este un album old school si daca pana acum nu ai devenit fan al muzicii Obituary acest album nu o sa te convinga deoarece nu se inlatura de la formula ce i-a consacrat. Si asta e ok.

Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*