Primordial – Where Greater Men Have Fallen

80 vizualizări

Sunt un om cumsecade si recunosc ca noul album al irlandezilor de la PRIMORDIAL este cel pe care l-am asteptat cel mai mult in acest an. Ascult de aproape doi ani aceasta formatie si sunt uimit de forta si sinceritatea pe care trupa a reusit sa o transmita in toata muzica sa. Odata ce am inceput sa descopar aceasta trupa, am devenit, treptat, pasionat de istoria poporului irlandez, de mitologia celtica, de traditiile locale (totodata, mi-am construit un mic vis de a vizita in viitor Irlanda). Si toate acestea, din cauza formatiei Primordial. Asadar, trebuie sa intelegeti de ce am fost asa de entuziasmat.

“Where Greater Men Have Fallen”, noul album, a fost lansat oficial in data de 25 noiembrie 2015, via Metal Blade Records, si este un succesor demn al patrimoniului Primordial, dar in special a ultimelor trei materiale de studio, care sunt si cele mai cunoscute de publicul amator de metale grele: “The Gathering Wilderness” (2005), “To The Nameless Dead” (2007) si “Redemption At The Puritan’s Hand” (2011). Cele opt melodii noi mi se par a fi a fi o suma de secvente care alcatuiesc un intreg, doarece toate piesele sunt construite pe acelasi tipar, un tipar caracteristic formatiei care a mai fost abordat in ultimul deceniu. In centrul acestui intreg se afla, asa cum ma asteptam, vocea absolut ravasitoare si emotionanta a lui Alan „Nemtheanga” Averill. Tiparul consta in faptul ca Primordial a putut sa cladeasca un sunet aparte, nou, axat pe riff-urile alungite, combinate cu vocea clean, foarte heavy. Mai exact, Primordial a combinat atatea elemente din radacinile muzicii underground a ultimilor douazeci de ani, incat a format un gen de muzica aparte, care nu a mai fost abordat, si care a constat intr-o armonie perfecta dintre black, heavy si folk. Tot ceea ce am prezentat mai sus a fost reteta de succes pe care o gasim pe cel mai recent album.

Prima piesa de pe album este si cea care ofera numele noului material: vocea lui Averill rasare in prim-plan odata cu primele versuri, care sugereaza conturul tematic abordat pe disc: „For those who buried their sons/ Under bone white crosses/ For those who saw their daughters/ Virtues were taken by invading forces.” Urmeaza melodia “Babel’s Tower”, care cladeste o atmosfera emotionanta si zdrobitoare, din cauza vocii expresive, in care domina lentoarea riff-urilor, si care reuseste sa isi exprime durerea interioara odata cu intrarea refrenurilor. Spre sfarsit, aceasta atmosfera depaseste tulburarea de pana atunci cu ajutorul armoniilor, urmate de un solo mirific, sfarsit maiestruos de cateva acorduri executate pe chitara electrica.

“Come The Flood” si “Born To Night” sunt doua piese care conserva valorile muzicii traditionale irlandeze, prin acordurile expresive de la inceput. In acelasi timp, piesele “The Seed Of Tyrants” si “The Alchemist’s Head” mi s-au parut a purta o amprenta de doom metal, asemanatore cu cea abordata de My Dying Bride. In schimb, “Wield Lightning To Split The Sun”, care este si ultima piesa de pe album, o consider una dintre cele mai bune melodii compuse de formatie pana acum (se alatura, indiscutabil, capodoperelor mai vechi, precum “Dark Song”, “The Coffin Ships” sau “Gallows Hymn”) pentru forta pe care o emana, pentru sinceritate, pentru prestatia impecabila pe care o dovedeste.

Pe scurt, cred ca “Where Greater Men Have Fallen” nu a fost deloc o surpriza pentru ca ma asteptam sa fie extreme de bun. Sper sa ascultati acest album. Sper sa cumparati acest album, eu o voi face daca voi avea ocazia.

“Where Greater Men Have Fallen” tracklist:

01. Where Greater Men Have Fallen
02. Babel’s Tower
03. Come The Flood
04. The Seed Of Tyrants
05. Ghosts Of The Charnel House
06. The Alchemist’s Head
07. Born To Night
08. Wield Lightning To Split The Sun


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*