Rezident Ex, Celestial Grounds, 9.7 Richter/ 07.11.2013, Silver Church, Bucuresti

73 vizualizări

Putini rockeri romani nu au o admiratie adanca pentru Kempes, unul dintre cei mai mari solisti metal ai tarii.

Cand a fost facuta publica vestea ca muzicianul se intoarce in Romania cu un nou proiect, intitulat REZIDENT EX, o bucurie foarte mare a cuprins comunitatea „dura”. Era momentul mult asteptat de cei care pastrau in suflet dragostea pentru glasul unic al celebrului vocal.

Unora le-a fost teama si s-au gandit ca formatia va fi inca una din acele „reveniri” dezamagitoare, cu artisti obositi si insetati dupa ultimele clipe de glorie. Altii au fost optimisti si au crezut de la inceput in viziunea lui Kempes.

Din fericire, cei din urma au avut dreptate. Rezident Ex, desi se bazeaza pe „tropii” destul de conventionali ai heavy-metalului, o face cu eleganta si profesionalismul zecilor de ani de experienta si dragoste pentru muzica.

Ovidiu Ioncu Kempes, impreuna cu Tavi Iepan, Christian Podratzky, Vali Potra si Mathias Lange – instrumentisti numai unul si unul – au pus de un grup „revivalist” puternic si incarcat cu semnificatii care trec dincolo de simpla nostalgie a unei „perioade de aur” a metalului romanesc.

Rezident Ex reuseste sa fie o formatie relevanta din punct de vedere muzical in acelasi fel in care o fac nume mari ale scenei internationale, de la Motorhead la KISS.

Desi timpul a trecut iar compozitiile nu s-au avantat in zone experimentale, ramanand in „standardul” creat acum ceva timp, formatia starneste pasiuni, face furori pe scena si anima lumea cu forta unei revelatii.

Chiar daca Rezident Ex nu este o formatie cu o istorie de 30 de ani, decadele petrecute de muzicienii componenti pe marile scene nationale si internationale plaseaza grupul in randul „marilor clasici” ai genului heavy.

Acestea fiind spuse, nu este de mirare ca show-ul de pe 7 noiembrie 2013, din Silver Church, a fost asteptat cu sufletul la gura de fanii variati ai trupei. De la adolescenti care abia invata ce inseamna metalul pana la veterani, si apoi chiar copilasi, veniti cu parintii headbangeri, Rezident Ex strange tot felul de oameni la gigurile pe care le ofera.

Aceasta putere variata de penetrare sociala dovedeste ca grupul inca are multe de spus pe scena actuala si arata ca predilectia romanilor pentru „good old fashioned heavy metal” ramane in picioare.

Rezident Ex a venit in deschidere cu doua trupe – 9.7 Richter si Celestial Grounds. Cei dintai, bucurestenii de la Richter, urca pe scena cu o atitudine dinamica si foarte metal.

Solistul, Cosmin Aionita, este, judecand dupa look, fan Sabaton si il „citeaza” pe intensul Joakim Broden al suedezilor. Adrian Rus, chitaristul principal, este un exemplu de metalhead dedicat cultului, strunindu-si chitara cu pasiunea unui bard intunecat si extrem.

Compozitional, baietii se inscriu in linia traditionala, luandu-si inspiratia din grupuri ca Judas Priest, Iron Maiden si Overkill. Cantecele nu dezvaluie o latura nevazuta a metalului, dar incita publicul la „hardare” si fac atmosfera.

Cele doua chitare contribuie la crearea unui perete de sunet solid si bogat. Chiar daca sonorizarea nu este foarte buna, aceasta nu dauneaza sound-ului trupei, care elibereaza imn metal dupa imn metal.

La final, baietii canta un cover dupa Black Sabbath – celebra „Heaven & Hell”, in care insereaza si pasaje din „Holy Diver” a regretatului Ronnie James Dio.

Urmeaza Celestial Grounds – o tanara trupa „aspiranta”, care profeseaza un gen eclectic de metal. Stilul formatiei imbina influente din zona progresiva cu death metal, symphonic metal si niste heavy presarat deasupra.

CelestialGrounds

De la inceput, formula cu doi solisti starneste curiozitatea publicului, cu atat mai mult cu cat, judecand doar dupa look-ul acestora, auditoriul s-ar fi asteptat mai degraba la o trupa de – cel mult – pop-rock.

Cosmin, vocalistul, poarta un tricou simplu, verde inchis si niste blugi, la fel de neexceptionali. Alexandra, raspunzatoare cu glasul feminin, este invesmantata intr-o bluza alba, dantelata si vesnicii jeansi. Adi, Antoine si Ion, chitaristii si basistul, par desprinsi dintr-un meme cu metalheazi destul de rai, in timp ce Aura, clapara, si-a luat tinuta din garderoba Anettei Olzen, ex-Nightwish.

Consideram ca vremea ipocriziei a trecut demult in Romania, cand era la moda sa sustii ca nu conteaza „outfitul” unei trupe, intrucat doar muzica este relevanta. Daca acest lucru ar fi adevarat, „transgresivitatea” muzicii rock ar fi pe jumatate anulata.

Fara eternele cruci, creionul intins la ochi, blugii evazati si frizurile zapacite, Black Sabbath nu ar fi fost Black Sabbath. Ca sa nu mai vorbim despre ce a urmat dupa, de la androginia si fashionismul lui David Bowie, la corpsepaint-ul blackerilor, pana la monstruozitatea celor de la Lordi.

Pentru ca o formatie sa reprezinte un concept artistic complet, imaginea este un element crucial. Ea face parte din identitatea estetica a trupei, confirma directia stilistica a acesteia si ofera credibilitate – un sine qua non al succesului.

Si tocmai acest element – al credibilitatii – a fost compromis prin look-ul neglijent al grupului. Este greu sa iei in serios o formatie care canta despre sentimente abisale aratand de parca si-ar petrece tot timpul la scoala sau in fata computerului.

Compozitional, piesele sunt complexe dar tind sa fie repetitive. Ca sunet, formatia ar beneficia de pe urma unor repetitii prelungite. Altfel, initiativa trupetilor este salutara si proiectul are „zvac”, cu conditia sa se lucreze foarte mult atat la abilitatile de scriere a pieselor cat si la look, care este – spus pe sleau – de-a dreptul caricatural.

Vocea lui Cosmin se impleteste frumos cu cea a Alexandrei (pe care o sfatuim, pe viitor, sa evite dansul reggae pe scena, cand canta metal), sound wall-ul „bubie” la modul interesant iar atmosfera happy de pe scena castiga publicul de partea formatiei.

Am vrea sa auzim mai multe despre Celestial Grounds care, speram, nu vor lua in nume rau anumite afirmatii de care ar fi bine sa tina cont.

Rezident Ex urca pe scena in jurul orei 11 fara douazeci de minute si da startul show-ului cu „Buletin de stiri”.Rafalele de aplauze confirma dorinta publicului de a se delecta cu muzica idolilor lor.

Rezident EX     DSC2060

Kempes este intr-o forma de zile mari, arata bine si suna la fel. Chimia dintre membrii Rezident Ex este si mai intensa ca la inceput, creand impresia ca publicul asista la un concert al unei mari familii, din care face el insusi parte – cu mic, cu mare.

Mathias, un chitarist de exceptie, canta impecabil fiecare nota si flirteaza jucaus cu auditoriul, care rade la glumele germanului. Christian Podratzky si Tavi Iepan, unul simpatic nevoie-mare, celalalt sobru dar cald, se armonizeaza fara gres, in timp ce Vali Potra (tobe) bate cu dementa si sete in tobe.

Se mai canta „Camera Viselor”, „Pompierul Atomic”, „Roy Black Sabbath”, „Catedrala Sufletului”, „Lasa-ma sa zbor” si multe altele. Publicul fredoneaza impreuna cu Kempes iar numele muzicianul este pe buzele tuturor, fiind rostit cu drag de catre fani, care isi exprima astfel dorul tinut in frau mult timp.

Admiratorii micuti ai grupului, intre care si o fetita de aproximativ 7 anisori, canta la randul lor si chiar in microfonul lui Kempes, care le permite viitorilor headbangeri sa se exprime liber.

La ora 12, publicul este inca infometat dupa Rezident Ex si se tine cu toata puterea de muzicieni, cerandu-le bis dupa bis. Se aude, printre altele, si iubita „Brigadierii”.

Sunetul este pe masura anilor de experienta ai muzicienilor iar Biserica din Argint (Silver Church) „explodeaza” in jerbe incandescente de metal. Cantec dupa cantec, Rezident Ex arata cat de fierbinte este sangele din venele veteranilor rockului romanesc si cat de puterica este bataia inimilor celor carora le datoram existenta acestui gen.

Desi nu au venit atat de multi oameni cat ne-am fi asteptat, concertul a fost foarte reusit iar Rezident Ex a stralucit. Speram sa ii vedem in cat mai multe show-uri. Nu uitati sa va procurati noul disc al grupului, intitulat „Alpha” si lansat anul acesta.

Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*