Soilwork: „Romania a fost mereu o sursa de inspiratie pentru formatia noastra”

292 vizualizări

Citeste versiunea in engleza AICI. Read the English version HERE

Pe data de 1 martie 2013, cand cei mai multi dintre noi erau ocupati cu daruirea inofensivelor martisoare, una din cele mai apreciate formatii de death-metal din Suedia, SOILWORK, a lansat albumul cu numarul 9: „The Living Infinite„.

Materialul este deosebit pentru ca este primul album dublu din istoria death-metalului. Suedezii s-au intors la acea melancolie grandioasa pe care o evocau pe discurile mai timpurii, oferind noului album o atmosfera incarcata cu intelesuri ascunse.

Mesajul albumului are doua dimensiuni complementare – cea mistica si cea ecologista. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un produs plin de semnificatii si de mistere.

Pentru a afla adevarul, am luat legatura cu Dirk Verbeuren, elocventul si inteligentul tobosar al trupei, care ne-a oferit un interviu edificator, pe care il puteti citi mai jos.

Intre timp, Soilwork si-a confirmat prezenta la B’Estfest Summer Camp, care va avea loc la Bucuresti intre 5 si 7 iulie 2013. Bilete AICI.

Soilwork-2012

MRM: Cel mai recent material discografic semnat Soilwork, „The Living Infinite”, este primul album dublu din istoria death-metalului. Cum s-a nascut acest disc? Aveati prea multe piese si v-ati decis sa le lansati simultan, sau exista ceva mai mult in spatele ideii de doua albume intr-unul singur?
Dirk: Ideea ne-a venit in timp ce eram in turneu cu „The Panic Broadcast”. Trecusem prin niste momente turbulente si Speed a considerat ca ar fi bine daca am accepta o noua provocare pentru a ne intari motivatia. Toata lumea a fost de acord sa facem o incercare, cu o singura conditie: sa avem destula inspiratie sa compunem atat de multa muzica. Ne-am ales cu 27 de piese, dintre care doua au fost scoase. Tot aveam suficient material pentru a realiza un album dublu.

Judecand dupa descrierile facute de tine si de Speed celor doua parti, as spune ca discul cu numarul doi pare mai melancolic si mai sensibil. Ce trasaturi comune si ce diferente exista intre partile albumului?
Elementul comun este un sentiment grandios de melancolie, care imi aminteste de lansarile timpurii semnate Soilwork. Nu stiu cum sa fac diferenta dintre cele doua CD-uri. Fiecare cantec este propriul sau monstru, ca sa zic asa, dar „The Living Infinite” este conceput pentru a fi trait ca o singura aventura. Este o cursa aventuroasa, care isi trage seva din vastitatea si bogatia principalei noastre surse de inspiratie: oceanul.

„Spectrum Of Eternity” este o melodie foarte rapida si foarte thrashy care ne transporta in timp in vremurile de inceput ale Soilwork. V-ati intors la elementul vostru mai agresiv pe acest nou album?
In ciuda spuselor anumitor critici, exista un element de agresivitate prezent pe toate albumele noastre. Poate ca acesta este mai evident pe „The Living Infinite” decat pe unele din lansarile noastre mai vechi. Avem cantece directe si rapide ca „Let The First Wave Rise”, „Leech”, „Tongue” si „Spectrum Of Eternity”. Multe alte piese au elemente de metal extrem in ele, fie ca e vorba despre blastbeats, riffuri rapide sau groove-uri lente si strivitoare, ca in melodia „Owls Predict, Oracles Stand Guard”, care imi aminteste de Mayhem si de Gojira. Nu a fost o decizie constienta din partea noastra sa fim mai agresivi. Am lasat ca inspiratia sa ne ghideze prin procesul componistic. Suma celor sase personalitati ale noastre da rezultatul final.

Cum de nu ati ales sa lansati separat cele doua materiale?
Ideea noastra a fost aceea de a lansa un album dublu inca de la inceput. Daca nu reuseam sa compunem destule melodii, cu siguranta renuntam la acest concept. Cu toate acestea, toti cei din trupa au facut o treaba exceptionala cand a venit vorba sa compunem piese, inclusiv noul nostru chitarist, David. Sunt sigur ca fanii Soilwork si fanii metal in general vor fi mai mult decat fericit sa asculte peste 80 de minute de Soilwork, in 20 de piese nou-noute.

Soilwork-The-Living-Infinite

Dezvaluie-ne ceva in legatura cu artworkul. Este foarte misterios iar simbolistica are o puternica incarcatura mistica. Avem un trident, niste serpi si semnul infinitului. Exista vreo referinta mitologica pe coperta voastra? Ce anume reprezinta?
Datorita faptului ca oceanul este tema principala din „The Living Infinite”, am inlocuit simbolul clasic al formatiei cu un trident. Culorile si formele se refera la tema apei, pe care am vrut sa o exprimam vizual intr-un mod mai sobru si mai curat decat pe copertele precedente. Artworkul a fost creat de bunul nostru prieten Mircea Gabriel Eftemie de la Mnemic, care a mai lucrat cu noi la „Stabbing The Drama”. El a folosit drept sursa de inspiratie versurile lui Speed, unele din melodiile noi si notitele noastre. Mircea a facut de asemenea treaba foarte buna cu booklet-ul, care include foarte mult artwork, versuri si niste fotografii grozave realizate de sotia mea, Hannah Verbeuren.

Vorbeste-ne despre numele albumului, care face aluzie la ceva ocult. V-ati descoperit aceasta latura intunecata de curand, sau ati fost mereu pasionati de intelesuri ascunse?
De obicei, Speed isi bazeaza versurile pe experiente personale si pe realitate. Nu sunt sigur ca a existat vreodata o latura oculta a acestora, dar cu siguranta ele au ceva mistic in ele. Este vorba despre descrierea frumoasa pe care o face Jules Verne oceanului, care a fost intotdeauna o prezenta extrem de importanta in viata lui Speed. El considera ca oceanul este si o metafora care ilustreaza perfect natura profund schimbatoare a emotiilor umane. Personal, consider ca este foarte important sa punem accentul pe ocean. O mare parte a lumii subacvatice este inca necunoscuta, dar ceea ce este sigur este ca apele noastre sunt amenintate din ce in ce mai mult de poluare si de riscul depopularii marilor, marit foarte mult de pescuitul excesiv. Sper ca oamenii isi vor da seama curand cat de fragil este echilibrul ecosistemelor noastre acvatice, pentru ca daca acestea sunt distruse, viata pe pamant va deveni imposibila.

Albumele voastre precedente sunt foarte sofisticate din punct de vedere al productiei. Noul material suna mai „murdar” si mai dur. Cum a decurs procesul productiei de data aceasta? Cu cine ati lucrat?
Am lucrat cu Jens Bogren care a mai co-produs si „The Panic Broadcast”. El este un producator exceptional care intelege foarte bine ce trebuie sa faci pentru ca un material discografic sa sune heavy, fara sa sacrifici elementul live, crud, al fiecarui instrument. Este foarte frustrant cand un album bun este distrus de supra-editari. Jens refuza sa mearga pe acest drum si de asta adoram sa lucram cu el. In ceea ce priveste tobele, am folosit foarte multe scule in procesul de inregistrare, pentru a obtine cel mai natural sunet la toate piesele. Cred ca productia de pe „The Living Infinite” va va da pe spate!

Anul 2001 a marcat primul concert in Romania al formatiei Soilwork. Evenimentul a avut loc intr-un orasel mic din Transilvania – Targu-Mures. A ramas trupa cu vreo amintire referitoare la acest eveniment?
Eu m-am alaturat trupei in 2004, deci am ratat acest eveniment. Dar stiu cu siguranta ca Romania a fost mereu o sursa buna de inspiratie pentru trupa, in special Transilvania, care a avut un impact mare asupra revistei noastre de benzi desenate, „An Evil Upon Us”, lansata anul trecut de Terminal Press. Cu siguranta orasul Targu-Mures i-a impresionat pe colegii mei de formatie!

Ce artisti ai ascultat in timp ce lucrai la „The Living Infinite”?
Tin minte ca am ascultat ultimele albume ale celor de la Napalm Death, Brutal Truth, Total Fucking Destruction si Slayer. De asemenea, am ascultat si muzica mai veche de la Fear Of God si Jesu. Chiar inainte sa intram in studio, ma intorc mereu la discurile Soilwork. Imi place sa ma inspir din felul in care batea Henry Ranta.

Un mesaj pentru fanii vostri de aici?
Va multumim ca sprijiniti Soilwork! Tineti mereu ochii deschisi! Speram ca veti savura „The Living Infinite”.

Ii multumim lui Dirk Verbeuren pentru acest interviu!


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*