White Walls: „Turneul acesta a fost pentru noi o experiență senzațională”

560 vizualizări

Băieții de la White Walls ne-au vizitat zilele trecute la sediul Maximum Rock, așa că nu am ratat ocazia să-i luăm puțin la întrebări, mai ales că s-au întors de curând din turneul european alături de Poem și Damnation Days.

În primul rând, povestiți-ne puțin cum a fost în turneu. În câte concerte ați fost în total?
Șerban: Nu o să ratăm oportunitatea de a ne promova în primul rând vlogul, fiindcă pentru turneul acsta am făcut ceva în premieră pentru noi, mai exact un video-vlog, o cronică episodică, să-i spunem așa, filmată de noi cu camera lui Eugen și montată de Eugen. Este un sezon întreg, așa că puteți vedea pe pagina de facebook White Walls  o parte din întâmplări. Iar pentru un răspuns mai direct, turneul acesta a fost pentru noi o experiență senzațională, ne-a plăcut foarte mult, au fost 12 concerte în compania celor de la Poem și celor de la Damnation Days. Ne-am ales cu experiențe de neuitat, cu niște prieteni cumva pe viață, zicem noi.

Voi ați mai avut turnee afară, dar acesta a fost primul turneu cu o producție mai mare, cu un nightliner. Ce înseamnă pentru o trupă experiența cu nightliner? Fiincă sunt foarte multe trupe românești care au mai plecat, au mai cântat prin străinătate, ba cu mașina proprie, ba cu van-ul, dar cânt pornești la drum cu nightlinerul și împarți același „hotel mobil” cu alte formții… cum e?
Șerban: Sincer, a fost mai ușor decât am fi crezut. Când vine oboseala aia nasoală, faptul că ai un mini spațiu privat al tău, atunci chiar te poți odihni.
Teo: Plus că ai timp, practic, să-ți faci somnul. Când mergeam cu duba era „du-te, descarcă, apoi mergeai la hotel, dormeai 3 ore și după aceea plecai în următoarea locație”.
Șerban: E mult mai odihnitor.

Am înțeles că au fost mulți români la Londra.
Șerban: Au fost foarte mulți români, ceea ce pentru noi a fost cumva bittersweet, adică dulce și amar în același timp. Pe de-o parte fiindcă ne-am bucurat foarte – foarte mult să ne revedem cu prieteni vechi, oameni pe care îi vedeam la concerte cu ceva ani în urmă în București sau în țară,  ne-am revăzut și cu foști colegi de trupă, cu Marian, de exemplu, toboșarul nostru.

Și nu a urcat pe scenă la o piesă… două?
Șerban: Nu a fost timp. Din păcate, turneul acesta a fost destul de strict, adică ne-am mobilizat și noi să fim stricți, să nu întârzie nicio trupă, să nu trecem peste timpul alocat de changeover, să nu trecem peste timpul de slot. Am vrut să fim cât se poate de profesioniști. Ceea ce am și reușit. Chiar ne mândrim cu faptul că nu s-a întârziat nici măcar o secundă din cauza noastră , ba dimpotrivă. Cel mai „târziu” am terminat la timp.

Cât de important este partea de merch – tricouri, CD-uri – , într-un turneu? Întreb pentru că aș vrea să înțeleagă și alte trupe  că merch-ul este o componentă foarte importantă a unei formații, dacă nu ai merch și te duci undeva și cânți, „degeaba” ai cântat, dacă nu te și promovezi, și până la urmă știu că de acolo se scot sau se întorc mulți bani investiți.
Șerban: E de departe cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă orice formație aflată la început de drum, să investească timp, bani, și mai ales grijă în treaba cu merch-ul, să se vadă cât se poate de profi. Să aibă mult merchandise la ea, să aibă toate mărimile posibile, multe culori, să aibă tricouri de damă & bărbați, să aibă orice fel de articole. Fiindcă din banii aceștia se câștigă banii care îți permit să mergi mai departe în turneu și a doua oară.

Deci ați fost pregătiți la capitolul acesta, sunt ferm convins.
Șerban: Da, da, de data aceasta am fost pregătiți, l-am avut pe Mihnea (n.r managerul formației) pregătit cu tricouri de rezervă, în caz că rămâneam fără, ca să ne poată trimite.

Care a fost cea mai tare experiență din turneu?
Șerban: A trebuit să schimbăm nightlinerul cu unul de 15 locuri, noi fiind 16 în total și făcea cu rândul pentru ca unul să doarmă în spate pe canapea. Prima noapte am prins-o eu, după care o noapte în care a fost Teo, dacă nu mă înșel, și a fost un somn excepțional. Însă peste vreo două nopți l-a prins pe Eugen  pe canapeaua din spate, dormind perpendicular pe sensul de drum, lângă o masă, cu multe sticle pe ea, și o frână putenică pe la 5 dimineața …
Eugen: … Practic eu dormeam foarte adânc și m-am trezit deodată că eram proptit în masă, care se clătina, și a zburat tot de pe masă, au ieșit și niște șuruburi – nu știu de unde – din mine, probabil (râde). Fiind mai mare așa, m-am proptit, iar la final am dispărut sub masă. Luministul mi-a zis „am văzut că ai dispărut la final”. Deci era masa plină, îți dai seama că au zburat toate… mai puțin laptopul lui Teo. Laptopul a rămas pe masă și Teo a întebat „laptopul e ok?”, adică n-a întrebat de mine… (râde).

Una peste alta, turneul a fost unul interesant, reușit, cu siguranță pentru orice formație care are experiența asta cu primul turneu, primul nightliner, primul tour manager care preia toate sarcinile pe care, de obicei, le face trupa sau cineva din trupă. Ce urmează în continuare? Vă gândiți deja la următorul turneu cumva? Cu cine v-ați dori să plecați într-un nou turneu?
Șerban: Eu aș zice așa: Karnivool, Agent Fresco, Leprous.
Eugen: Agent Fresco, Leprous și Karnivool (râde).
Teo: Leprous, Agent Fresco și Karnivool. (râde)
Șerban: Metallica, Megadeth și Anthrax (râde)

Din ce văd eu aici, Leprous ar fi pe primul loc. Deci sunt două trupe care pregătesc turneu.
Șerban: Și una care pregătește un album. Ca și noi, de altfel, pentru că de fapt acesta este următorul nostru pas, dacă e să mai facem un turneu probabil că îl vom face cândva în toamnă, momentan tot restul anului până atunci îl dedicăm lucrului la noul album, al treilea album care se lasă așteptat de aproape 5 ani deja, ceea ce este ridicol și de neiertat.

Mai am o întrebare, o curiozitate: voi ați mai mers afară, pe cont popriu, cu duba, a fost ok, ați avut concerte. Dar cât de important este să mergi cu alte trupe nu neapărat să împărțiți nighliner-ul, ci să mergeți cu alte trupe și să aveți un concert mai bogat, să împărțiți fanii, ca să zic așa? Care este diferența?
Șerban: Este o întrebare foarte bună. Pentru noi, cel puțin, diferența a fost că ne-am simțit cumva provocați de la prima cântare, de la primul concert și până la ultimul, să ne menținem actul artistic la cel mai înalt nivel posibil, fiindcă am fost în turneu cu două trupe foarte bune, două trupe care s-au prezentat ireproșabil în fiecare seară, și atunci în mod normal că nu există show-uri de sacrificiu, gen hai că nu mai cântăm aici etc. sau așa ceva. Când ești singur e puțin mai așa… Când sunt alți oameni și simți că „hai să le arătăm ceva. când îi vezi că vin la show-uri d ela prima trupă de la prima piesă, te stimulează.

Există un fel de „concurs sau competiție”, ca să zic așa, care să iasă cel mai bine dintre cele trei trupe din turneu?
Cumva cred că a fost la început, înainte să ne cunoaștem, și înainte să observăm că, stilistic vorbind, suntem totuși trei trupe total diferite, a existat un fel de tatonare, ca săi zic așa.
Teo:  A fost o chestie destul de copilărească, zic eu, până la urmă toți ne-am concentrat ca totul să iasă bine, adică noi toboșarii ne ajutam între noi la changeover, făceam  chestii împreună pentru „tot pachetul”, nu pentru noi și după aceea pentru ei… am fost ca o familie.

Am întrebat asta deoarece se întâmplă de multe ori și în România la un eveniment / concert când sunt mai multe formații, fiecare trage ca la ea să iasă bine, nu se gândesc că trebuie să iasă bine tot evenimentul, în ansamblu.
Șerban: În schimb, o competiție care a avut loc și pe care am câștigat-o a fost aceea de cine face probe cât mai scurte și cât mai eficient, și pe care am câștigat-o detașat

Există problema asta în România când sunt trei-patru trupe, primele formații nu înțeleg că trebuie să termine în timpul stabilit, și dacă primele formații întârzie 5-10 minute, practic timpul pierdut se adună, și atunci headliner-ul nu mai poate cânta exact cât trebuia.
Da, da. Am observat chestia asta… Evident mai apar probleme tehnice pe parcurs, iar asta nu ține de tine. Aici chiar trebuie ca tot turneul să fie bine pregătit.

Ați avut ceva probleme tehnice?
Da. Și e bucuria noastră că am reușit să trecem peste.

Eu vă felicit, cu atât mai mult cu cât vă cunosc foarte bine și vă doresc în primul rând un turneu cu Leprous sau Karnivool J.
Mulțumim pentru interviu, acum hai sa bem o bere rece.


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*