Ultima parte a acestei saptamani a fost un haos pentru subsemnatul: apropierea facultatii a insemnat pentru mine o mutare masiva dintr-un colt uitat al tarii intr-un oras cu perspective. Asadar, impedimentele provocate de micile lipsuri din noul apartament au provocat o fuga nesfarsita de colo-colo. Stresul adunat in cateva ore s-a revarsat ca o lovitura de ciocan asupra mea. Se spune ca un lucru inceput prost poate fi urmat de unul si mai prost; totusi, de aceasta data, acele momente incontrolabile au putut fi stopate cu ocazia concertului Bloodway & Sincarnate din Flying Circus, prezentat de cei de la Hatework.
Denumit mai simplu „The Recall Of Self Crafted Human Nature”, evenimentul a reprezentat startul unui mini-turneu Bloodway prin tara (trupa urmeaza sa cante la Brasov si la Bucuresti, in deschidere la Paradise Lost). Mai mult decat atat, formatia bucuresteana Sincarnate a revenit in forta dupa o mica pauza: trupa se pregateste intens pentru lansarea un nou full-length, preconizat sa apara la inceputul anului viitor.
Pentru necunoscatori, Bloodway este un proiect special si inedit alcatuit din munca a trei artisti consacrati din scena underground de pe meleagurile noastre: Costin Chioreanu, Mihai Andrei si Alex Ghita. In toamna anului 2013, Bloodway a inregistrat materialul de debut intitulat „Sunstone Voyager and the Clandestine Horizon”, realizat cu ajutorul lui Marius Costache (Next Dog Studio).
Desi Bloodway a fost capul de afis al serii, in realitate, ei au fost cei care au cantat primii: ma gandesc ca acest lucru a fost cauzat de legatura dintre animatiile lui Costin, pregatite la inceputul evenimentului, si show-ul special al trupei. Regret nespus de mult ca nu am reusit sa ajung la aceasta parte a serii, dar mutatul de care vorbeam adineauri mi-a intors lumea pe dos, asa cum nu as fi crezut vreodata.
Din fericire, am ajuns la timp pentru show-ul Bloodway: timp de o ora, trupa ne-a prezentat cele mai bune piese de pe albumul de debut: „Sunstone Voyager and the Clandestine Horizon”, precum „The Skeleton Key” sau „Free Ends”. Daca am fi sa vorbim de sunet, acesta s-a auzit impecabil si nu au existat probleme, nici pentru trupa, nici pentru public. In aceasta formula de trei oameni, romanii ne-au aratat ca sunt foarte tehnici: vocea lui Costin a fost mult mai rasunatoare decat pe album, iar basistul si bateristul au avut un joc scenic placut. Costin a comunicat mereu cu publicul, si ne-a prezentat mai mereu, pe scurt, ceea ce inseamna fiecare piesa in parte: de exemplu, in piesa „Free Ends” este vorba despre acel om care isi pune increderea in anumite persoane, dar este, in final, tradat (m-a simtit aici!) Mi-a placut, de asemenea, mesajul din piesa „Eye Service Collapse”: rautatea din aceasta lume, care este in continua crestere, si ne va distruge incet-incet, atat interior, cat si exterior. De asemenea, Bloodway a mai cantat doua piese nelansate, care vor fi gasite pe viitorul material (una dintre ele a fost cantata in premiera). Trebuie remarcat ca, de-a lungul spectacolului, in spatele scenei au fost proiectate mai multe filmulete, inclusiv videoclipul de la „Free Ends”, lucru care a adaugat o doza de misticism spectacolului.
In jurul orei 22, s-au urcat pe scena bucurestenii de la Sincarnate: trupa abordeaza o combinatie de death/doom metal, care este presarata de mici influente melodice My Dying Bride si Saturnus si orientale, de genul Nile sau Melechesh. Formatia a prestat cateva piese de pe ultimul disc, „As I Go Under”. Compozitiile au fost atmosferice, pline de dinamism, vioaie, iar unele au fost foarte brutale. Mi-a placut schimbul repetat dintre growl-urile high si low ale solistului Marius, dar si secventele de slap adaugate in peisajul conturat de sonoritati brutale.
De-a lungul noptii, publicul a raspuns pozitiv, a aplaudat, a facut headbang. Sunt bucuros si de faptul ca cei de la Flying Circus ne-au oferit doua oferte speciale la bere si long-drinks, la unele preturi beton! Sunt super nerabdator sa vad pentru a treia oara Bloodway maine, in deschidere la Paradise Lost: ma astept la un show promitator, asa cum a fost aici, la Cluj-Napoca.
Lasă un comentariu