Cronica concertului Megadeth si Trooper de la Bucuresti

117 vizualizări

Se poate spune – cu o oarecare indreptatire – ca formula „The Big Four of Thrash Metal” e pura conventie. Nu pentru ca cele patru formatii incluse aici nu ar fi cele mai importante ale genului, ci mai degraba pentru ca lista s-ar cuveni, dupa unii, sa fie mai lunga. Testament, Exodus, Annihilator si chiar si extrem de subapreciata Tourniquet ar merita sa fie intre cei mari. Dar exista totusi o complementaritate intre trupele care au pornit acum cativa ani intr-un turneu comun fara precedent pentru metal-ul extrem. Anthrax cade mereu in picioare – schimbari neasteptate, albume mai putin gustate de public, componente neconvingatoare, toate trec si Scott Ian si compania se intorc la matca si la aprecierea rockerilor de pretutindeni cu o colaborare surprinzatoare, o revenire spectaculoasa sau un album magistral. Slayer e ca un tanc: fara niciun compromis, fara nicio amabilitate fata de presa sau radio, fara a se justifica, cei patru thrasheri (ramasi, din pacate, trei) sunt simbolul constantei si al fortei devastatoare a genului. Metallica e superstarul. „Metallica scoate oamenii si din pesteri” spunea Kerry King si acest lucru ramane valabil, cu toate experimentele mai mult sau mai putin reusite – unele dintre ele umbrite din pacate de prejudecatile presei – ale cvartetului. Mai este insa o trupa, al carei simbol e chiar liderul ei. Un om care a incasat o multime de lovituri de la viata, cele mai multe din propria lui vina. Un om care a avut o sumedenie de sanse si un dar muzical exceptional. Un om care a reusit sa iroseasca multe dintre aceste sanse, dar care, in cele din urma, s-a luptat cu unghiile si cu dintii pentru a ramane in picioare si a supravietuit. Un om cat o trupa: MEGADETH.


Citeste integral cronica concertului de la Bucuresti AICI.


Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*