Dacă din ce în ce mai multe trupe ne vizitează ţara – unele deja în repetate rânduri – o premieră este cu atât mai interesantă. În rândul fanilor genului abordat, Kamelot şi-a câştigat un loc încă de la sfârşitul anilor 1990. Înaintea sosirii americanilor la Maximum Rock Festival 2016, am stat de vorbă cu chitaristul Thomas Youngblood, liderul trupei. Deşi a refuzat să intre în detalii legate de schimbările de solişti vocali, s-a arătat deschis tuturor celorlalte întrebări, lucru pe care vă invităm să-l constataţi mai jos.
Să începem cu puţină istorie. Când aţi început, Florida era cunoscută mai ales pentru scena înfloritoare de death-metal. V-a tentat vreodată să abordaţi acest gen?
Nu, nu mi-a plăcut niciodată muzica asta, eu am crescut cu Savatage, Crimson Glory, Saigon Kick, Iron Maiden, Judas Priest, chestii din astea. Nu era o scenă chiar aşa de mare în Tampa, ci mai mult în împrejurimi. Tampa a avut o scenă imensă de metal şi glam şi sfârşitul anilor 1980 a fost deosebit în acea zonă.
Astăzi, la al doilea album făcut împreună, Tommy este implicat şi el în procesul de compoziţie?
Categoric, a fost esenţial la compoziţia albumelor „Haven” şi „Silverthorn”. Ne aşteptam ca trupa să progreseze de când a venit, dar ne-a depăşit aşteptările. Acum cântăm în mai multe ţări decât oricând, cu turnee mai lungi decât oricând. E fantastic şi se datorează muncii asidue, dar şi fanilor extraordinari.
„Haven” ar trebui să reprezinte consolidarea acestei componenţe. Simţi că lucrurile funcţionează la nivel personal sau e vorba doar despre muncă profesionistă?
Sincer, suntem prieteni foarte buni. Acum, în turneu, nu există probleme şi toată lumea de pe scenă chiar îşi doreşte să fie acolo. Cred că fanii văd legătura dintre membrii trupei. E clar că nu e vorba doar despre muncă, e mai special.
„Faust” de Goethe a inspirat mulţi artişti, de la Thomas Mann la Cradle of Filth. I-aţi studiat îndeaproape piesa de teatru înainte să o adaptaţi sau e vorba de o interpretare mai degrabă personală.
Ne-am inspirat în mod liber din povestea lui Faust pe „Epica” şi „The Black Halo”. În poveste, Ariel, personajul nostru principal, se luptă cu forţele dinăuntrul lui, Mefisto, care reprezintă răul, şi Helena – care acum a murit – forţa binelui. Şi încă mai caută şi călătoreşte, lucru pe care am încercat să-l descriem prin muzică. Faust este privit ca o tragedie, în sensul că nu reuşeşte niciodată să ajungă la împlinire sau să accepte dragostea, dar cel puţin, la sfârşitul vieţii, îşi dă seama că unele dintre alegerile lui nu au fost dintre cele mai bune.
Ascult „Revolution” şi mă întreb dacă nu cumva Kamelot a devenit o trupă militantă, politică.
N-aş spune asta. Mă ţin departe de politică şi de obicei şi de religie, deşi ne mai jucăm cu teme religioase şi idei despre religie. Cred că un cântec ca „Revolution” lipsea din catalogul trupei. Încercăm mereu să ieşim din zona noastră de confort.
De obicei sunteţi întrebaţi ce vă amintiţi despre cutare ţară, eu însă aş vrea să ştiu dacă aveţi timp să vizitaţi locurile, să aflaţi câte ceva despre cultura ţărilor în care cântaţi, în ciuda programului încărcat.
Da! Încerc mereu să văd cât mai mult din fiecare oraş în care cântăm. Uneori mă duc acolo cu o zi înainte să ajungă restul trupei şi mă uit de jur împrejur. Sau stau o zi în plus, la sfârşitul turneului, lucru pe care l-am făcut recent. Nu am cuvinte să spun cât de important este să vezi alte culturi şi stiluri de viaţă.
Se observă o anumită tensiune crescândă: cred că a început cu asasinarea lui Dimebag şi a atins un punct culminant cu atacurile teroriste de la Bataclan. Simţiţi o anumită presiune, anxietate, când sunteţi pe scenă?
Suntem mereu atenţi, dar nu lăsăm aceste lucruri să ne afecteze pe scenă. Oricând şi oriunde se poate întâmpla ceva.
Oamenii simt nevoia să împartă lucrurile în categorii. Poate din cauza aluziilor medievale din nume şi din unele versuri, unii v-au pus eticheta „power metal”, în timp ce alţii se agaţă de „progresiv”. Nu am de gând să vă cer să vă etichetaţi, însă încearcă să defineşti peisajul muzical Kamelot din perspectiva compoziţiei şi a interpretării.
Metal progresiv simfonic ar fi categoria, dar avem elemente de rock, gothic, power, speed şi aşa mai departe. Deci pur şi simplu Kamelot.
Cu toate noile sonorităţi şi trupe sau cântăreţi care ajung celebri şi dispar în câţiva ani – „15 minute de celebritate”, cum ar fi spus Andy Warhol – crezi că stilul vostru de metal mai degrabă tradiţional va mai conta peste 10 ani?
Cu siguranţă muzica onestă şi metal-ul în special au cei mai buni şi mai fideli fani. Uită-te la trupe ca Maiden şi Metallica, astăzi mai mari decât oricând. La încercare vor fi puse trupele care compun hituri peste noapte şi muzică pentru radio. Vor rezista aceste trupe? Timpul ne va spune.
Transmite-le te rog un mesaj cititorilor noştri şi fanilor români care vor veni la concertul vostru de la Bucureşti.
Salut! Trebuia să cântăm anul trecut la Bucureşti, dar concertul nu s-a mai făcut, nu din vina noastră. Unii dintre noi au fost deja în România, au stat acolo câteva zile şi le-a plăcut la nebunie. Aşteptăm cu nerăbdare să cântăm, în sfârşit, la Bucureşti!
Trupa Kamelot susține un concert în prima zi a festivalului Maximum Rock Festival, în data de 14 octombrie la Arenele Romane din București. Biletele pentru cele două zile se găsesc online pe pe www.AmBilet.ro, www.IaBilet.ro, dar și în rețeaua Eventim.ro (Magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo și librăriile Cărturești și Humanitas) la prețul de 125 lei, respectiv 135 lei în timpul festivalului.
Event: 14-15.10.2016 Maximum Rock Festival
Lasă un comentariu