Festivalul „Rock The City” a revenit după doi ani de pauză, de data aceasta în Piața Constituției din București. Ediția din acest an s-a desfășurat pe parcursul a două zile (29, respectiv 30 iulie) și i-a avut ca headlineri pe britanicii de la Muse și Iron Maiden. Două alegeri cât se poate de inspirate, zic eu, pentru că oamenii au putut să aleagă fie între rock și heavy metal, fie să asiste la ambele evenimente. În oricare dintre situații, ai fi ieșit câșigat. Formațiile din deschidere au contribuit din plin la reușita celor două seri.
Să începem cu începutul. Prima zi de festival, cea din data de 29 iulie, a debutat cu concertul celor de la Eyedrops (foto), o trupă de alternative-indie rock din București ale cărei piese merg numai bine într-o după-amiază toridă de iulie. Publicul nu a fost foarte numeros, însă cei prezenți la fața locului nu au ținut cont de căldura ce ne topea practic mințile și au venit încă de la începutul festivalului să se bucure de muzică. Sonorizarea evenimentului a fost bună încă din primele momente, motiv pentru care ne-am putut delecta pe deplin cu piese precum „Bicicleta”, „Prezent” sau „Cum era”.
Pentru mine, surpriza serii a venit din partea olandezilor de la Birth of Joy (Foto). Trio-ul din Utrecht a rupt anul ăsta la Rock The City. Oamenii cântă „psychedelic organ rock&roll”, într-o manieră care i-ar fi făcut cu siguranță mândri pe cei de la The Doors. Spun asta pentru că sound-ul trupei din deschiderea concertului Muse este inspirat cu precădere din ceea ce au compus Morrison și colegii lui, însă este dus undeva mai departe, este mai agresiv. De vină au fost Gertjan Gutman și clapele lui, dar asta nu a însemnat că vocalistul/chitaristul Kevin Stunnenberg sau tobarul Bob Hogenelst nu au fost la înălțime. Dimpotrivă, oamenii au debordat de energie și au transmis și publicului starea asta, cântând piese ca „The Sound”, „Make Things Happen” (dedicată, în acest concert, celor de la Muse) sau „Devil’s Paradise”. Pentru câteva zeci de minute, Woodstock 1969 s-a transformat în Rock The City 2016.
Festivalul a continuat cu Firma, o trupă românească care nu are nevoie de prea multe prezentări. Bucureștenii ne-au oferit în această seară, la fel ca în cazul concertelor lor precedente, o demonstrație de rock alternativ de cea mai bună calitate. Trupa și-a început concertul cu melodii precum „E Cineva Acolo”, „Prizonieri de Război” sau binecunoscuta „Nimeni”. Între timp, o domnișoară jandarm se plimba prin fața mea, inspecând zona. Din privirea ei calmă am dedus că totul era în regulă. Nici n-ar fi avut de ce să fie altfel, pentru că eram la un concert cât se poate de pașnic. În continuare, Firma ne-a delectat cu piese ca „Sunt Ceea Ce Sunt”, „Nu-mi dă pace”, „Tot ce va fi” sau „Două suflete”. Concertul bucureștenilor se încheie cu compoziția realizată pe versurile lui Eminescu, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Daniel Rocca își prezintă colegii, iar apoi trupa se retrage.
„Love, it will get you nowhere/ You’re on your own/ Lost in the wild/ So come to me now”. Britanicii de la Muse (foto), headlinerii serii, sunt pe scenă. Publicul cântă cu ei, încă de la primele acorduri, piesa ,,Psycho”. Piața Constituției se cufundă într-o mare de sunet, lumini și energie. Vocalistul Matthew Bellamy salută apoi cu un „Bună seara, București!” și stârnește uralele celor prezenți la concert. Cuvintele astea au fost printre puținele pe care britanicii ni le-au adresat, dat fiind faptul că nu au prea existat pauze între melodii.
Au urmat apoi „Plug In Baby”, „Interlude” și „Hysteria”. În fața noastră se desfășura în continuare un adevărat spectacol de sunet și lumini care caracterizează în general concertele Muse. În tot acest timp, vocea lui Bellamy inundă mulțimea aflată în fața lui, iar întreaga atmosferă e completată de basul lui Chris Wolstenholme și tobele și efectele lui Dominic Howard. Se cântă „Resistance”, „Citizen Erased” și „Supermassive Black Hole”.
Pe tot parcursul concertului, Muse ne poartă într-o lume viitoare, în care manipularea și dezumanizarea devin literă de lege. Piesele „The Handler”, „Dead Inside” sau „Time Is Running Out” au exprimat, probabil, cel mai bine aceste idei, iar proiecțiile din fundalul scenei au întregit întreaga imagine. Din show-ul de la București nu au lipsit improvizațiile, momente pe care britanicii nu ezită să le prezinte cu fiecare apariție pe scenă.
O ploaie de confetti și fâșii colorate se abate apoi asupra Pieței Consistuției, timp în care Muse cântă piesa „Mercy”. Baloane gigantice sunt aruncate dintr-o parte într-alta a publicului, animând atmosfera ce reușește să sfâșie griul monoton și dezolant din fața Palatului Parlamentului. „Knights of Cydonia” este ultima piesă pe care britanicii ne-o prezintă, după care părăsesc scena, fără a mai reveni la bis.
Prima zi de „Rock The City” s-a încheiat aici. Au cântat Eyedrops, Birth of Joy, Firma și, în cele din urmă, headlinerii serii, Muse. Am revenit a doua zi, pentru heavy metal. Urmau să cânte Iron Maiden și, în deschidere, The Raven Age.
O galerie foto cu concertele desfășurate în prima zi a festivalului „Rock The City” poate fi găsită AICI.
Lasă un comentariu