Vali Șerban: „Crimena este cea mai răutăcioasă trupă în care poţi activa”

776 vizualizări
În concepţia lui Nietzsche, creştinismul a ajuns într-un punct final. Astfel, nihilismul, curentul amplificat de acest filozof german, câştiga tot mai mult teren. Este vidul care ia naştere când valorile creştine se află în disoluţie. Omul și-a pierdut punctul central, l-a ucis pe Dumnezeu. „Dumnezeu a murit”. Omul este obligat să nu mai conteze decât pe el însuşi fără nicio speranţă şi să menţină singur în sine voinţa sa existențială.
 
În mare, de aici au pornit și patru craioveni și jumătate atunci când au pornit procesul de compunere a unui album de debut mult mai aparte: este vorba de cei de la Crimena, o trupă care a răsărit în ultimii trei ani în underground-ul românesc cu o energie uimitoare și dificil de descris. Luna trecută, formația a lansat materialul de debut, „Chapter One: Divine Betrayal”, în prezența unui nou solist mult mai „exotic”: este vorba de Bob, un indonezian (sper să nu greșesc) cu mult cu tupeu și atitudine, care se mulează perfect cu imaginea dură a trupei. În aceste condiții, am reușit să realizăm un interviu cu Valentin Ion Șerban, basistul formației CRIMENA, care ne-a explicat într-un interviu care pe mine m-a lăsat fără cuvinte, fiind presărat cu multe glume haioase, în paralel cu părți serioase și succinte, bine descrise. Am vorbit despre situația actuală a formației, despre aventura de a-l coopta pe Bob, despre noul album, dar și despre planurile și surprizele din viitor.

„Am nimerit într-un trib de sălbatici care îl capturaseră pe sărmanul Bob şi încercau să îi facă diverse chestii rele.”

Salutare! Mă bucur că am ocazia de a vorbi cu voi, în special în urma concertului vostru de lansare a albumului de debut. Pentru început, puteți să faceți o prezentare generală a trupei și în același timp, puteți să subliniați și momentele speciale prin care ați trecut până în prezent?

Well, o prezentare a trupei… Ştii, deşi pare o chestie destul de banală, în realitate e ceva mai dificil decât ar părea la prima vedere. Ia să vedem… Păi, CRIMENA este cea mai răutăcioasă trupă în care poţi activa. Îţi trebuie nervi puternici şi trebuie chiar să îţi doreşti să fii în trupa asta pentru a putea rezistă. Un grup „infracțional” pe plan umoristic, cu glume şi remarci foarte răutăcioase care devin foarte urâte, fiind bazate pe orice slăbiciune o poate exploata. Sau aşa poate fi văzută din afară. Realitatea însă este că suntem cât se poate de apropiați unu de celălalt, avem o chimie foarte bună şi ne considerăm a fi în primul rând prieteni, chiar familie pot spune şi abia după aceasta colegi de trupa. Faptul că facem muzică împreună este un bonus.

Ca şi momente speciale îţi putem povesti până mâine: au fost multe, cele mai multe din ele fiind bune şi foarte bune, însă, au fost şi mai grele. Pot spune cu toată sinceritatea că pentru noi fiecare concert reprezintă un moment special. Făcând chestia asta din pură pasiune, cu adevărat ne bucurăm la maxim de fiecare ocazie pe care o avem de a cânta. În plus, de fiecare dată se întâmplă câte ceva amuzant de care ne amintim cu drag.

Inevitabil, vine și o întrebare pe care mulți ascultători de ai voștri nu au încă un răspuns: de ce a părăsit Cosmin Gramescu trupa Crimena? Și desigur, întrebarea-consecință, cum l-ați descoperit pe Bagus Stesa (Bob)?
Nenorocitul acesta de inevitabil. La întrebarea asta sincer să fiu nici nu ştiu exact ce să îţi răspund. Cosmin a luat decizia de a ieşi la pensie din trupa din motive strict personale. Noi suntem foarte sinceri şi chiar spunem lucrurilor pe nume şi, aşa cum am spus şi în comunicatul de presă, a fost alegerea lui. Şi-a dorit să se axeze mai mult pe viaţă de familie, pe job şi, chiar dacă sună a clişeu, noi i-am respectat decizia. Şi da, mai printre dinţi i-am zis una sau două (râde), dar am rămas foarte apropiaţi şi încă ne vedem la un păhărel.

Crimena16
Cât despre acest Bagus Stesa, never heard of her, însă dacă te referi la Bob, despre el îţi pot spune câte ceva. După o pauză luată din motive evidente, am decis să mergem în junglă amazoniană să ne relaxăm puţin. Acolo am nimerit într-un trib de sălbatici care îl capturaseră pe sărmanul Bob şi încercau să îi facă diverse chestii rele. Noi, fiind supereroii care ne ştiţi şi voi a fi, ne-am riscat vieţile pentru a-l salva. L-am adus cu noi înapoi în civilizaţie şi l-am angajat în locul căluţului crimenian. Postul lui Cosmin încă e vacant. Ceva doritori?

Cum s-a adaptat Bob la cerințele și așteptările formației și cum a fost primit de public la concertul vostru recent din București?
Sincer să fiu, iniţial ne-a fost puţin teamă. Deşi în sala de repetiţii totul era foarte bine, nu aveam de unde să ştim cum va fi pe scenă şi mai ales cum va reacţiona publicul. Vorbim totuşi de frontman-ul trupei nu de basist sau tobar, cei pe care nu îi ştie nimeni niciodată (hehehe). Am avut foarte plăcută supriză să constatăm că a fost primit cu foarte mult entuziasm şi tranziţia a fost fără niciun fel de problemă. El s-a adaptat foarte repede la noi şi la stilurile noastre (nu e că şi când ar fi avut de ales) şi pot spune că a adus chiar ceva plusuri. Şi noi însă a trebuit să ne adaptăm, mai ales faptului că nu ştie boabă de română. Excepţie sunt înjurăturile, în mod evident. Ele sunt primele învăţate întotdeauna.
„Am vrut să am o voce şi să evidenţiez anumite aspecte referitoare la minunată invenţie numită religie”
 
Să vorbim puțin și despre noul vostru disc, „Chapter One: Divine Betrayal”? De unde v-a venit ideea acestui nume, și intuitiv vă întreb acum, urmează și un capitol al doilea?
După cum spun tuturor celor care ne întreabă asta, am avut numele albumului înainte a ne decidem asupra numelui trupei. Chiar asta este adevărul. De când am început să cântăm, am gândit piesele în ideea albumului. Eu sunt ateu militant. Faptul că sunt militant mă face să am destul de multe păreri referitoare la acest subiect. Am vrut să am o voce şi să evidenţiez anumite aspecte referitoare la minunată invenţie numită religie, aspecte pe care mulţi le ignoră. De asemenea, sunt copil educat parţial şi prin muzică. Chiar am pus întotdeauna accent pe mesajul trupelor pe care le ascult şi în mod evident, am ţinut că noi, CRIMENA, să avem un mesaj puternic. Ne expunem frustrările prin muzică. De asemenea, am vrut să spunem o poveste, să fie un album compact. Când eram mic şi îmi cumpărăm câte un album, petreceam multe ore încercând să descopăr ce au vrut să exprimă respectivii artişti prin muzică şi prin artwork şi versuri. Analizăm fiecare detaliu al coperţii, citeam atent versurile, ascultam muzică până demagnetizăm bandă. Şi da, am zis bandă pentru că atunci eram cu casete noi.

În mod evident am vrut să ofer puţin din chestia aia cu acest album. Am pus multă atenţie în versuri, în muzică dar şi în artwork, în coperţi şi în materialele alese. Asta e motivul pentru care albumul fizic se aseamănă cu o carte. Ar trebui să vedeţi desenul iniţial pe care îl aveam pentru coperţi. Este impresionant (Irina Tinca este cea care s-a ocupat de el). Referitor la o parte a doua, încă nu pot spune nimic sigur. Deşi la piese deja am început să lucrăm, la versuri încă nu. Având în vedere că avem un om nou care să lucreze cu noi la partea de mesaj, încă nu ştiu în ce direcţie vom merge. Tot ce pot promite este că va urma ceva bun.

Am citit că ați colaborat pentru noul album cu nume destul de importante internaționale: ați semnat cu The Leaders Records din Grecia și ați colaborat cu Richard Dawkins, scriitor și lider mondial al mișcării ateiste. Cum ați ajuns să așa departe cu colaborările și cum a influențat fiecare dintre ele procesul de compunere a noului material?
Da, aceste colaborări şi noi le vedem că fiind nişte realizări destul de mari şi de asemenea, ne dau speranţa şi mai ales motivaţia să tindem la şi mai mult. Referitor la casa de discuri, am ales-o la recomandarea celor de la Jinjer, cu care suntem destul de apropiaţi. Deşi am fost contactaţi de câteva case de discuri, am mers pe această varianta deoarece ne-a fost recomandată că fiind de încredere şi că face treaba bună. Până în acest moment, s-a dovedit a fi o alegere bună.
Cu Richard Dawkins….. Încă nu ne vine nici nouă să credem că ne-a răspuns şi ne-a dat acordul să apară pe acest album. Că un om de un asemenea calibru să îţi citească versurile, să îţi asculte măcar 2 minute din muzică pe care o faci şi să te felicite pentru ceea ce faci, mi se pare o realizare imensă. Cât despre influențarea procesului de compunere, pot spune un hotărât NU. După ce am avut totul gata am trimis mesaj şi am propus că el să apară pe respectivă piesă. Am avut marele noroc că Richard Dawkins să aprecieze ce am făcut şi să fie ok să apară cu numele şi cu vocea pe album.

CrimenaCover

 
Tot din ce am putut citi de pe Internet, noul vostru album a strâns numai recenzii pozitive. Cât de importante sunt aceste reacții pentru voi ca artiști?
Foarte importante. Deşi nu ne interesează în mod special părerile altora asupra muzicii noastre şi nu ne afectează, suntem conștienți că din momentul în care faci ceva public, te expui judecăţii oamenilor. Faptul că ei îţi apreciază eforturile şi te felicită pentru ceea ce faci şi ce ai făcut, în mod evident îţi dă un sentiment de siguranţă şi te încurajează. Da, chiar le mulţumim tuturor celor care şi-au dat o părere asupra muzicii noastre şi a conceptului prezentat. Nu contează dacă a fost pozitivă sau negativă, contează că şi-au rupt din timp să asculte. Folosesc această ocazie să le mulţumim.
Luăm lucrurile pas cu pas (că Președintele) şi vedem unde ne va duce asta.”

Am fost la un concert de-al vostru în Cluj-Napoca, și sunt foarte curios: ce reprezintă mascota din logo-ul vostru? Are vreo poveste specială precum Eddie de la Iron Maiden sau Snaggletooth de la Motorhead?

Hehehe. Da, da, are. Numele lui este Romică (da, ştim, nume de tractorist, dar ce să-i faci, asta e..) şi el este întruchiparea CRIMENA. Numele trupei vine din limba greacă şi înseamnă ascuns (ascunse). De-acolo şi jumătate de figura ascunsă în umbră. Partea vizibilă a fetei reprezintă muzica. Este partea „la vedere” uşor accesibilă. Partea din umbră reprezintă versurile, mesajul, detaliile presărate peste tot. Cei cărora le place partea la vedere şi aleg să îşi ascută simţurile şi să caute mai departe, pot găsi şi partea din umbră (sau ceva chestii filosofice d-astea, să dea bine la cititori).

CrimenaRomica

Crimena vine dintr-un colț îndepărtat al țării. Este Craiova un oraș așa de periculos cum se spune în mass-media sau este un important catalizator de muzică underground de calitate? Ori muzica aceasta este o consecință directă a mediului urban din care veniți?

În ceea ce mă/ne priveşte, voi sunteţi departe, nu noi. Şi nu, Craiova nu e mai periculos decât e Timişoara sau Bucureşti sau alt oraş. Părerile de genul asta sunt rezultatul mediatizării puternice din partea presei a unor prostii. Lucrurile de genul se întâmplă peste tot prin ţară. Referitor la catalizator de muzică de calitate, nu ştiu exact ce să îţi spus. Da, mulţumim de apreciere şi da, de-a lungul timpului au ieşit trupe importante (Avatar, Terror Art, C.I.A., Critică Radicală în care am şi activat înainte de rebrenduire), însă trupe bune au ieşit de prin mai toate colţurile ţării. Poate atitudinea noastră (a craiovenilor) a fost puţin diferită, dar muzică de calitate avem şi am avut în toată ţară.

Am văzut că ați mers într-un turneu internațional cu cei de la Krepuskul. Care sunt planurile voastre din acest an? Urmează un turneu național?

Da, într-adevăr, am ieşit din ţară şi cu prietenii noştri din Krepuskul, precum şi singuri. A fost o distracţie pe cinste şi abia aşteptăm următoarele ieșiri. Săptămâna viitoare, de exemplu, avem altă plecare cu Krepuskul prin Croaţia şi Slovenia. Şi da, anul asta urmează să luăm cam toată ţară „la pas”, să revenim prin oraşele prin care deja am fost, dar să înfigem steagul crimenian şi în alte oraşe pe care încă nu le-am devastat auditiv pe vreo scenă. Acum că am scos albumul, trebuie să îl promovăm prin toată ţara dar şi prin lume. Până acum mai avem confirmate cântări prin destule ţări iar altele sunt în curs de confirmare. Printre concertele care urmează şi sunt deja confirmate, avem chiar şi surprize. Vom cânta în alte ţări cu nume foarte grele din scenă metal. Le vom anunţă pe toate la timpul potrivit.
 
Și o ultimă întrebare care mie îmi place adesea să o adresez: unde vedeți Crimena peste 5 ani?
Sper că încă în viaţă? (râde). Pe scenă mare la Wacken? Sincer îţi spun, habar nu avem. Luăm lucrurile pas cu pas (că Președintele) şi vedem unde ne va duce asta. Tot ce putem spune e că vom munci din ce în ce mai mult să ducem muzică noastră cât mai departe în lume.

Ultimele cuvinte vă aparțin…
De la întregul colectiv crimenian: „Țâțeeeeeeee!!!

Cover photo credits: Cristian Mitroi (R.I.P)

Comentează primul

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată.


*